Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Data: Luni, 25 Aug 2003, 23:19
Subiect: @ Chei, cascade, chei .. pe langa Herculane
Trei zile pe langa Herculane.
Dinu Mititeanu

...pe langa Herculane. Caci nu am mers acolo "in" Herculane sa ne tratam "reuma"! Din fericire nu avem asa ceva, in ciuda zilelor si noptilor de iarna -nu putine- pe creste carpatine. Am sosit la Herculane ca sa plecam de aici spre Godeanu- Retezatul Mic- Custura- Gruniu- Tulisa. Dar, dupa cum veti vedea, din Retezat n-am "tulit-o" spre casa prin Lupeni ci peste Papusa- pe la Baleia- Pui. L-am fi jignit pe Maria Sa Retezatul daca nu am fi intrat sa-i prezentam omagiile noastre.
Dar nu puteam doar trece prin Herculane; stiam ca avem atatea frumuseti de vazut in zona si le-am dedicat - unora- 3 zile. Caci atunci cand, prin ' 88 sau ' 89, cu Radu am parcurs traseul in sens invers, venind de la Candetu- Straja, n-am trecut nici macar prin Herculane; am zarit de sus cladirile statiunii printre copaci, caci Radu era hotarat sa urmam "banda rosie" pana in gara Herculane, ceea ce am si facut... Mai asculta omul si de copilul sau, nu doar de nevasta...

Sambata 16 aug.2003. Aici zi caniculara. Vom afla pe creasta Godeanului, peste cateva zile, de la alpinetzi intalniti (ce bucurie!), de tragediile din Fagaras si Bucegi- ce tristetze! D-zeu sa-i odihneasca. La ora 10, un maxi- taxi ne depunea langa statuia lui Hercule. Ne-am lasat ruscacii la pensiunea bisericii romano-catolice unde erau cazati doi tineri dragi noua, care ne asteptau. Mai mancam ceva, mai studiem hartile noastre si a lor si pornim inapoi, cu maxi- taxi pana la fabrica de var. Tinta: CHEILE PROLAZULUI- FEREGARI, marcaj BG. Ne luam apa de la izvor, unde era "coada'": multi tineri cataratori si apartinatori urcau la trasee. Ne miram ca...de fapt nu gasim "chei" ci un valcel ce urca sustinut. In curand dam de peretii cu trasee, unele inscriptionate (discret) cu nume/grad de dif, altele nu. O zona minunata, cu stanca fierbinte, dar si cu multa verdeata/copaci/umbra pentru "spectatori". Noi insa nu asteptam legarea cataratorilor in coarda, caci in "ghid" scrie ca avem de mers 10 ore peste DOMOGLED. Aprecieri "din burta", caci am facut- mergand lejer- 6 ore. Urcam in bocanci, gandind ca tropaitul lor vor anunta viperele din vreme sa se retraga. Nu aveam nici jambiere, nici pantaloni lungi. Dar - spunea cineva in gluma- ca nici astia nu ne-ar fi aparat, caci viperele sar la gat!!
Din pacate- liliacul pitic - despre care invatasem si pe la scoala- nu era acum inflorit. Dar zona, pinii, vegetatia, erau ceva nou pentru noi, aveau un "aer sudic". Ne asteptam sa vedem in zare... Mediterana. Glumesc! Dar am vazutde pe Domogledul Mic Dunarea si statiunea. Si mi-am amintit versurile lui Heinrich Heine:

" Eu va las saloane lucii,
scumpe doamne, domni. M-am dus.
Eu ma urc in varf de munte
sa ma uit la voi de sus.."

Hotaram sa nu coboram pe marcajul BG ce ne-a condus pana aici, ci sa facem un ocol pe TR, apoi pe CA, pentru a vedea mai jos si CHEILE JELERAU. O albie uscata a unei foste vai, frumoasa, ciudata, greu de descris, greu de uitat. Dam si de un izvor binevenit, amenajat. Apoi parasim "cheile" si curand, poteca ne scoate la Crucea Alba. E un fel de Amvon, de unde ai statiunea "la picioare". Totul ar fi minunat daca locul nu ar fi pangarit cu zeci de pet-uri si alte ambalaje si cu zeci de nume vopsite pe stanca.

Duminica 17 aug.
Pornim, nu prea devreme (amicii erau "la odihna";), per pedes spre "Sapte Izvoare Calde", sa vedem "atmosfera". Inghesuiala, claxoane, masini pe ambele parti, corturi inghesuite intre balustrada soselei si rapa dinspre Cerna, oameni pe malul apei, pe bolovani, pe cearsafuri, printre gunoaie. La "Sapte Izvoare", multe tarabe si inghesuiala si mai mare, in bazinele cu apa calda, oameni de diverse "gabarite" se bucurau ca au prins un loc.
Noi parasim "spectacolul' si urcam pe Ogasul lui Roset spre CASCADA COCIU, pe marcajul PR. In nici 2 ore suntem langa ea. Cam "anemica", dar totusi frumoasa, inalta, in trepte.. O admiram, dar...inca n-o putem poza/filma, caci o familie se instapanise acolo, chiar unde "ateriza" apa. L-au rugat pe Stefan sa le faca poze, inclusiv cu catelul lor in brate. Apoi, tacticosi, si-au desfacut "de-ale gurii". Si mancau, mancau. Si nu erau nici fotogenici. Am asteptat politicosi, dar.. si-au inceput siesta. Atunci, eu, care intre timp urcasem pe langa cascada, mai sus, pana unde incepea pericolul de alunecare, am aruncat o creanga. Au inteles "mesajul": ca ar putea urma si pietre asa ca, in fine, si-au mutat pretioasele si durduliile popouri. Nu le-am zis nimic de ambalajele ramase, nu stiam sigur daca e vreunul si de la ei, dar le-am adunat spunand cu voce tare: " Am venit sa pozam/filmam cascada, nu gunoaie! " si apoi am plecat nepoliticosi, fara " la revedere", caci nu doream sa-i revedem.

Mai parcurgem apoi, pe jos, pe o caldura infernala vreo 4 km spre amonte; apoi ne ia un tanar amabil in masina si ne duce pana la "Km. 12" (in ghidurile vechi scrie "Km. 14";), la Motel Dumbrava. Nu vrea bani, caci si el cu amicii sai facuse ce urma sa facem noi si ne da si sfaturi.
Pornim prin padure spre CHEILE TASNEI. Marcaj bun, CA. Dupa circa 30 min, ajungem la un Amvon, o strunga. Superba priveliste!. Poze, poze! Merita urcat si doar pana aici, dar e pacat sa nu continuati. Se coboara in "Chei", poteca e stancoasa si ne miram ca sunt si urme (baligi) de animale. Dam de o zona mai blanda, mai la orizontala, dar tot faina, unde gasim si apa. Firul ei e tot mai bogat pe masura ce urcam. Apoi, il parasim, urcand spre stanga. Pozam Canionul ce-l banuim pe firul apei, mai sus, de care stiam si din revista Muntii Carpati. Ajungem dupa nici 2 ore de la plecare la... Moara Dracilor. Ce surpriza! Ce loc de vis! Ne spalam/racorim, apoi coboram sa vedem moara. Miroase a faina! E functionala!. Nu ii trimitem apa pe "canalul de fuga", dar invartim instalatia cu mana. Vazusem asa mori- cu ax vertical si cu cupe orizontale, doar la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Vom afla apoi de la un localnic: urca pe aici cu caii cu sacii cu porumb, cei care "fac agricultura" pe acest versant, departe de valea Cerna, undeva mai lateral de poteca.. Cei din vale, aveau mori acolo, inainte de a se construi barajul actual din amonte de Sapte Izvoare Calde (lacul a acoperit cele Sapte Izvoare Reci de pe harta mea veche). Filmam moara, instalatia. O admiram si imi amintesc de japonezii care le admirau pe cele din Dumbrava... Ce bine ca in Ro au mai pozat si "de bine"!
La coborare, nu uitam sa facem o incursiune pe firul apei - pe care l-am parasit la urcare. E tot mai spectaculos, peretii tot mai apropiati si mai inalti, cascadele tot mai greu de trecut. La una dintre ele, ma descalt de bocanci, o iau pe Marlene pe umeri, inaintez incet prin apa pana la brau si o depun cu grija - de ea si de camera! - deasupra cascadei. Apoi, in tmp ce ea filmeaza, eu mai urc una prin suvoiul apei. Pacat ca nu pot lua si camera. Mai merg putin si...in fine vad si Marea Cascada, pe care o stiam tot din revista Muntii Carpati, cascada pe care autorii articolului si pozelor au coborat-o de sus, in rapel. Ce spectacol! Ce racoare!

Luni 18 aug. Ne despartim de Stefan si Oana, care mai sunt inca " in scutece" cand, cu ruscacii mari in spate iesim pe usa. Ne mai cumparam paine pentru 6 zile si inca unele alimente. Ne urcam in maxi- taxi cei 6 Km pana la Sapte Izvoare Calde, apoi, pentru cei inca 6 Km. asteptam o ocazie. Ne ia dupa 10 min. o dubita, a celui de la gospodaria caruia (aval cu putin de motel Dumbrava) cumparasem pere cu o zi inainte. Lasam la casa lui rucsacii, mergem cam 800 m. inapoi, trecem podul si pornim pe CR- marcaj bun si aici- 1 ora spre CASCADA VANTURATOAREA.
Familia de la baza ei -alta decat cei de ieri, dar tot cu catel, - asa e de "bon ton" mai nou pe multe poteci- a plecat insa la scurt timp dupa sosirea noastra. Asa ca profitam si...facem cate un dush sub cascada. Chiar dus, caci partea finala e "in surplomba", departe de perete. Urc eu primul (Marlene filmeaza!) cei cativa metri pana langa baza ei, dar nu pot intra sub dus caci nu mai am prize la picioare, risc sa alunec. Insa- cum spunea un titlu de film:" Cineva, acolo sus, ma iubeste"! Vantul muta dusul cu 1-2 m spre mine. Se repeta si pentru Marlene; e si ea iubita! Fiecare am remarcat si admirat "curcubeul", vizibil doar de sub dus! O mai filmam si din alte unghiuri, de sub surplomba, in "contre-jour", apoi, la plecare si de mai departe, sa-i prindem si jumatatea superioara ce se scurge pe perete. Stim ca poteca duce mai departe pana in Creasta M. Cernei, pe Cicilovete, dar noi avem alte planuri. Ne intoarcem, ne luam rucsacii, mai parcurgem 1 km pana la Motel Dumbrava (Km. 11,.9). Mancam cate o ciorba. Spre surprinderea noastra, ospatarul ne da sfaturi utile despre planul urmator. Lasam rucsacii mari si pornim spre

CHEILE PRISACINEI. Impresionante! Fantastice!

Urmam soseaua spre amonte fix 1 km (pana la km 12, 9) si trecem Cerna spre stanga pe un pod de lemn. Imediat drumul se bifurca: spre stanga- (PG, spre creasta- Vf. Arjana), vedem un izvor amenajat, primul cu apa rece. Il vom urma spre seara. Acum urmam BG spre dreapta, pe o poteca paralela cu Cerna, cam la 100-150 m de firul apei, prin padure. Trecem pe langa doua gospodarii; multe prune si mere in pomi si f. multe pe jos. Dupa cam 25 min. trecem peste firul de apa ce vine prin micile CHEI ale DRASTANICULUI, apoi in inca 5 min. ajungem la Cheile Prisacinei. remarcam si aici o moara in buna stare. Poteca e destul de vizibila, dar dupa 10 min. marcajul paraseste valea, urcand pe versantul din stanga noastra. Pe acolo vom cobori...daca le vom putea parcurge pe fir pana la capatul de sus, unde pe harta figureaza o alta moara.
Exista inca multa vegetatie, copaci, care cam ascund versantii, peretii ai caror inaltime " ca a celor din Cheile Bicazului" cum scrie intr-un ghid, o vedem totusi. Nu avem echipament adecvat; din loc in loc, ca sa nu ne udam bocancii, ne descaltam si inaintam prin apa pana la brau. O cascada mai mare, o ocolim prin stanga. Peretii sunt tot mai inalti, devin mai apropiati, mai netezi, cheile devin canion. Tot mai multe zone de catarare. In unele locuri facem echilibristica pe trunchiuri de copaci aduse de ape si vadit folosite ca "amenajari' de catre cineva; le multumim in gand! Intr-un loc, pentru a depasi o cascada, pe un bloc de cam 5-6 m de langa ea, gasim montate "ajutoare": un fel de scarite din cordelina, fixate cu spituri. Incerc sa trag cat mai putin de ele, sa ma ajut si de stanca, cu cheie de picior in fisura dintre bolovan si perete. Uf! Sunt sus, ii dau o mana si Marlenei. O alta "chestie" similara o trecem cu ajutorul unui trunchi de copac pus vertical, care are o binevenita "furca" in care calc pentru a prinde priza salvatoare de sus. Undeva (nu am notat succesiunea, dar locurile "la vad" clar!!), un alt copac e fixat invers: intepenit cu radacinile intr-o fisura de sus si imi era teama sa nu aterizez cu el cu tot in lacul pe care il traversasem tot pe o barna balansanda, sprijinit cu palmele pe peretele alaturat.
Canionul e tot mai intunecat, tot mai greu de filmat/pozat (din intamplare aveam fillm de 100, aici ar fi trebui de 400 sau trepied!). Dar ne preocupa faptul ca acest canion nu se mai termina; suntem de 2 ore in el. Si daca dam peste un obstacol de netrecut? Ne vom putea intoarce, dar va fi mai greu, nu ne surade o "infrangere".
Dar iata si surpriza!: o constructie mica langa firul apei si doua scari de lemn ce duc afara, la soare. E o minihidrocentrala! Uite cablul ce nu stim unde duce din copac in copac, undeva la vreo casa/cateva case din satucul Prisacina probabil, in care accesul din Valea Cernei se face pe un drum ocolit. Ne imbratisam ca dupa un traseu de catarare. Suntem incantati de ce am vazut. Suntem fericiti.
La apa si racoarea din acest impresionant canion, (nu ne astepam la atata frumusete si salbaticie!) ne vom aminti si peste ani, dar mai ales in zilele urmatoare, pe crestele cu iarba parjolita si cu izvoare secate.

Am scris cele de mai sus pentru voi cei care nu ati tastat "delete", cu speranta ca va voi starni dorinta de a vedea cu ochiii vostri daca nu cumva sentimentalul Mititeanu a exagerat.
Imi pare rau ca nu am urcat si in Amfiteatru, ca nu am intalnit alpinisti cunoscuti sau membri in cluburile banatene cu care sa discut despre prieteni comuni. Am aflat insa de pe liste ca unii sunt/au fost prin munti mai departati si m-am bucurat
Imi pare si rau si bine ca au mai ramas frumuseti in zona pentru care sa revenim sa le vedem, sa revedem unele din cele vazute acum, comori greu de descris, dushuri binefacatoare pentru sufletele noastre flamande de natura, de frumos.
--- 0 0 0 ---
Am scris aceasta relatare pentru cei care traiesc departe de aceasta zona mirifica si inca nu au vizitat-o, zona ijn care timisorenii/banatenii sunt acasa. Pe banateni ii invidiez si le cer scuze daca am gresit ceva in descriere.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI - Valea Comorile Claii  
Muntii BUCEGI - Crucea Caraiman  
Muntii BUCEGI - Uzina Veche  
Muntii BUCEGI - Muchia Pietrei Arse  
Muntii BUCEGI - Podul Oprisului  
Muntii BUCEGI - Valea Doamnelor  
Muntii BUCEGI - Sub Strungile Mari  
Muntii BUCEGI - Sub Varful Strungile Mici  
Muntii BUCEGI - Refugiul si Saua Strunga  
Muntii BUCEGI - Cabana Poiana Izvoarelor  
Masivul IEZER-PAPUSA - Piciorul Mt. Strimbu  
Masivul IEZER-PAPUSA - Piciorul Mt. Gradisteanu  
Masivul IEZER-PAPUSA - Piciorul Iezerul Mare  
Masivul IEZER-PAPUSA - Varful Papusa  
Masivul IEZER-PAPUSA - Crucea Ateneului  
Muntii FAGARASULUI - Custura Saratii  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Lespezi  
Muntii FAGARASULUI - Varful Scarisoara Mica  
Muntii FAGARASULUI - Barajul Vidraru  
Muntii FAGARASULUI - Podul Jibrii  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Ciobanului  
Muntii FAGARASULUI - Valea Porumbacu Mare  
Muntii FAGARASULUI - Comuna Porumbacu De Jos  
Muntii FAGARASULUI - Valea Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Buteanu  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Podul Giurgiului  
Muntii FAGARASULUI - Compl.Turistic Sambata  
Muntii FAGARASULUI - Satul Sambata De Jos  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Chica Pietrelor  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Dracului  
Muntii CERNEI - Cascada Vanturatoarea  
Muntii CERNEI - Gura Vaii Vanturatoarea (DN 67D)  
Muntii CERNEI - Podul Tasnei (DN 67D)  
Muntii CERNEI - Satul Prisacina  
Muntii CERNEI - Valea Prisacina  
Muntii CERNEI - Gura Vaii Prisacinei (DN 67D)  
Muntii CERNEI - Cerna Sat  
Muntii CERNEI - Baile Herculane (CFR)  
Muntii CERNEI - Varful Cicilovete  
Muntii CERNEI - Varful Arjana  
Muntii CERNEI - Mt. Pietrele Albe  
Muntii RETEZAT - Fereastra Custurii  
Muntii RETEZAT - Varful Bucura I  
Muntii RETEZAT - C.F.R. Pui  
Muntii RETEZAT - Crucea Traznitului  
Muntii RETEZAT - Saua Tulisa  
Muntii RETEZAT - Varful Papusa  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Lacul Bucura  
Muntii RETEZAT - Custura Bucurei  
Muntii RETEZAT - Cabana Pietrele  
Muntii RETEZAT - Comuna Riu De Mori  
Muntii RETEZAT - Varful Custura  
Muntii RETEZAT - Varful Tulisa  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii RETEZAT - Cabana Baleia  
Muntii GODEANU - Varful Godeanu  
Muntii GODEANU - Izvoarele Cernei  
Muntii GODEANU - Barajul Lacului Valea Lui Iovan  
Muntii GODEANU - Sub Varful Godeanu  
Muntii BUCEGI  
Masivul IEZER-PAPUSA  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii CERNEI  
Muntii RETEZAT  
Muntii GODEANU  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: Un rasarit la inaltime, înscris de Ioan Bîndeanu -
Sâmbata pe la prânz ajungem cu tot calabalâcul la nea Grigore în Busteni si dupa ce descarcam bagajul si bineînteles mâncam pe saturate coacaze si zmeura din gradina de sub abruptul Caraimanului trecem la capitolul povestirilor atât de minunate din domeniul drumetiilor de munte care degenereaza din descrierea diferitelor brâne care mai de care mai îndragite si pâna la povesti cu comori. Nea Grigore se dovedeste a fi un povestitor foarte iscusit si nici nu stim când trece timpul. Spre seara nori negri ne împresoara si începe sa cada o ploaie rece ce ne va zadarnicii orice plan timp de 2 zile. A doua zi ne trezeste telefonul prietenului Tedy din Brasov ce urma sa vina împreuna cu sotia pentru a face împreuna o tura.

Un traseu: [N-am găsit]



Comentarii
De Cătălin Viorel Frenț - publicat Luni, 3 Mai 2004, 13:03
Draga domnule Dinu Mititeanu, cand vei mai urca la Cascada Cociu, nu te opri la cascada ce se vede din poteca, undeva la 50 metri mai sus poti ajunge mergand lipit de stanca deasupra acestei cascade, intr-un mic platou unde apa adevaratei cascade Cociu isi vantura caderea apei de la 20-25 metri. E o splendoare aceasta treapta a cascadei, care pe ansamblu coboara in trepte mai bine de 120 metri. Sa ne auzim cu bine!
Comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii