Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Thomas C. <t...@gmail.com>
Data: Vineri, 16 Mar 2012, 18:42
Subiect: Re: [a] Sa asfaltam muntii!
Au turnat in cateva luni Cuibul Dorului pana sus. Au turnat in cateva luni
Transalpina.
Nu problema de putut ci faptul ca ESTE INTERES in zona conteaza.

P. S. Intrebare intrebatoare: cine ia masa lemnoasa rezultata din
defrisarile de la drumuri? Si asta e cel mai mic "profit" al baietilor
destepti...

*Thomas C*.




In data de 16 martie 2012, 18: 38, Aurel C <> a scris:

> Eu ma bazez ca daca n-au reusit sa faca niste autostrazi, n-or sa
> reuseasca nici asta....
>
>
>
> ________________________________
> From: Dinu Mititeanu <>
> To: alpinet2k@yahoogroups.com
> Cc: carclujuniversitar@yahoogroups.com
> Sent: Friday, March 16, 2012 3: 05 PM
> Subject: Re: [a] Sa asfaltam muntii!
>
> On 16.03.2012 14: 51, Alin Ciprian Ciula wrote:
> >
> > Intr-un elan marinaresc, dashteptii nostri betonatori ne mai pregatesc o
> > surpriza, pe langa DN66A si Transalpina:
> >
> http://www.adevarul.ro/actualitate/Transbaiul-concurent_pentru_Transfagarasan_0_664134055.html#
> >
>
> > "realizarea unei s, osele ce va lega Valea Prahovei de Valea Doftanei,
> prin traversarea Munt, ilor Baiului din Bucegi. S, oseaua este proiectata(
> pentru a avea 38 de kilometri lungime s, i sa(faca(lega(tura intre
> oras, ele Azuga, Bus, teni s, i comuna Valea Doftanei.
> Autorita(t, ile locale spun ca(traseul a fost ales incat sa(puna(in
> valoare frumuset, ea Bucegilor",
>
> Pe cand un Transbucegi care sa puna in valoare Muntii Fagarasului?:-)
> Telegondole pana la Omu au mai fost propuse, ca si telecabina la Dochia
> si spre Cozia. Se vor face candva, ni se tot da exemplul Elvetiei,
> Austriei si Dolomitilor. Din pacate marea majoritate a romanilor sunt
> departe de comportamentul fatza de munte si natura al elvetienilor si
> austriecilor. Si nu se va schimba curand, mai ales ca vad ca pot arunca
> gunoaie in natura, ca vin ecologistii o data pe an sa le adune. Asa ca
> "turistii" le ofere "obiectul muncii"!
>
> Trist,
> Dinu
>
>
>
>
>
>
>
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.

Alte mesaje din aceeași discuție:
SubiectAutorData
 Re: [a] Sa asfaltam muntii!Dinu Mititeanu16 Mar 2012
   Re: [a] Sa asfaltam muntii!Thomas C.16 Mar 2012

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Ciunget-Valea Latoritei-Canton Borogeana-Troita la sapte cruci-La Jgheaburi-Cascada Apa Spinzurata-Baraj Petrimanu-Complexul Turistic Tudor Petrimanu-Curmatura Oltetului
Traseu: nemarcat, accesibil și iarna pînă la Petrimanu, drum în parte asfaltat pînă la Petrimanu Durata: 4-5 ore



Satul Ciungetu este așezat la confluența văii Rudăreasa cu Latorița. În lungul acestor văi au fost construite drumuri de tip forestier. Pe Latorița drumul se continuă de la Petrimanu peste Curmătura Oltețului (1615 m) trecînd în Oltenia prin Polovragi, după ce străbate vestitele chei ale Oltețului în care se află renumita peșteră Polovragi. Deși acest drum este accesibil tuturor rnijloacelor auto (dificil pentru autoturisme în unele sectoare), recomandăm parcurgerea lui pe jos pentru a putea privi pe îndelete defileul de vis al Latoriței, unul dintre cele mai frumoase din țară.

Pornind din fața complexului comercial din Ciungetu, ne îndreptăm pe șoseaua ce urmează valea Latoriței, admirăm arhitectura modernă a uzinei Lotru-Ciunget și păienjenișul rețelelor electrice și după circa 1 km intrăm în defileu. Valea se strîmtează, versanții cad aproape vertical. Pe polițele stîncoase ne întîmpina o adevărată bogăție de plante cu flori multicolore. Abrupturile care străjuiesc valea, mai cu seamă cel stîng, adăpostesc prin înaccesibilitatea lor numeroase elemente floristice valoroase (Iris richenbachii, Lilium martaqon, Dianthus spiculifolius ș.a.) ce se cer conservate sub forma unei rezervații naturale. In punctul Prejbeni, după ce se strecoară pe sub un perete surplombat, șoseaua traversează pe malul drept și de aici pînă la Borogeana este adesea udată de apele unor pîraie năvalnice care nu-și respectă albia.

La Borogeana întîlnim cîteva cantoane forestiere din dreptul cărora se desprinde un drum forestier care urcă în serpentine Muntele Borogeana pînă aproape în golul alpin. Tot de aici urcă o potecă marcată cu punct galben (jos nu se distinge marcajul fiindcă pădurea a fost tăiată) ce ajunge în Șaua Gropița, reprezentînd o cale de acces spre rninunata Piatră a Tîrnovului ca și spre Vîrful Nedeia (2130 m), cel mai înalt din Munții Căpățînii. Continuăm dmmul pe vale și în curînd zărim pe malul stîng o troiță (,,La șapte cruci"), ridicată în memoria unor muncitori prinși de o avalansă cu ani în urmă. Jgheabul pe unde se prăvălesc avalanșe se observă în stînga drumului și de aceea iarna vom circula cu atenție în acest sector.

In continuare intrăm în sectorul de vale cunoscut sub numele de ,,La Jgheaburi", unde apa Latoriței a săpat în stîncile de pe fundul albiei jgheaburi și marmite, care acum sînt vizibile prin scăderea debitului de apă. Treptat, drumul urcă și în curînd ajungem în dreptul unui prag stîncos șlefuit de ape, peste care se mai prelinge un firicel de apă. Este ceea ce a mai rămas din cascada denumită de localnici ,,Apa spînzurată", situată pe pîrîul Turcinu Mare, în versantul stîng al văii. Apele acestuia au fost captate și dirijate împreună cu ale altor pîraie spre lacul de acumulare Vidra. După circa 3 ore de mers, zărim barajul de beton de la Petrimanu, adevărată operă de artă, în spatele căruia se adună aproape 2 milioane metri cubi de apă, care este apoi pompată în marele rezervor Vidra. Depășim barajul și dincolo de lac se deschide o priveliște spre stîncile de pe Boarneșu prin adîncitura Pîrîului lui Tocan. Trecem pe lîngă un canton silvic și apoi pe lîngă cabana Petrimanu, aflată, din păcate, de mulți ani în stare de finisare (poate găzdui cîteva persoane în caz de necesitate). Aproape de coada lacului își aduce apele în lac izvorul Curmăturii în lungul căruia urcă o potecă largă pe care o vom aborda călăuziți de rețeaua de înaltă tensiune. Șoseaua mai înaintează cîteva sute de metri și apoi, desprinzîndu-se de cea care continuă drumul spre barajul de la Galbenu, se îndreaptă în serpentine întinse spre Curmătura Oltețului.

Poteca scurtează mult serpentinele și ne scoate într-o oră în Curmătura Oltețului. Din acest punct admirăm înălțimile sectorului central al Munților Latoriței, în care domină siluetele masive ale vîrfurilor Puru și Fratoșteanu Mare, ca și stîncăriile de calcar ale Boarneșului. Din Curmătură putem coborî la Polovragi (circa 20 km) sau ne racordăm la poteca de creastă a Munților Căpățînii îndreptîndu-ne spre est pe Culmea lui Maxim. De asemenea, ne putem îndrepta spre cabana Rînca străbătînd mai întîi sectorul vîrfurilor înalte din partea estică a Munților Parîng (Micaia, Galbenu, Păpușa). Se poate vizita și poligonul experimental eolian construit de ICEMENERG București în vederea valorificării energiei eoliene.


 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii