Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Luni, 10 Apr 2006, 10:16
Subiect: [a] La pestereala pe Valea Stejarului -importanta descoperire a lui Timur Chis si a SpeoClubului Montana
Rt 20 Consemnare 10 04 2006

Parcurs 09 04 cu Mitica Istvan, Ioan Pop, Timur Chis si Tony Minghiras


La pestereala pe Valea Stejarului


Intr-o insorita duminica de februarie (25 02 2006), ajunsi in culmea nordica a Dl. Cetatui-Oncesti am admirat, asternute parca la picioarele noastre, razletirile pitoresti ale Vaii Stejarului (fosta Valea Porcului), dorinndu-ne revenirea pentru a cunoaste indeaproape satul, gospodariile muntenesti pe care ni le imaginam, total eronat insa, ca fiind conservatoare ale unor traditii autentice, de la aritectural la etno-cultural.

Intimplarea, poate sansa, a facut ca dezideratul sa ni se implineasca dupa o noapte de aprilie argintata de bruma groasa, urmata de o superba zi scaldata-n soare, inceputa admirind holdele de brinduse aciuate in abia denudatele de nea groasa insule dintre buclele ascendente ale Gutaiului, apoi in livezile si finatele din Mara, Desesti, incheiata seara, la apusul soarelui deasupra Apostolilor, incintati de pastelul liliachiu al altor holde de brinduse intercalate huciului de arini de la poalele Magurii Budestiului.

63 de km din Baia Mare pina la locul intilnirii noastre cu Timur Chis in Vadu Izei, pe la 9, 45 h dim. De aici, continuind spre Sighetu Marmatiei, trecind podul cu arce de otel de peste Iza, am luat-o la dreapta (aprox. 5 km) in amontele malului geografic drept al Izei, admirind o incredibila insula de pe cursul acesteia, cu o lungime de mai bine de 500 m si lata, poate, pina la 200 m, tradind culturile de porumb ale verii precedente. Un mal frumos stratificat la stinga, marne, ne spuse geologul M. Istvan. Ceva mai sus am admirat extraordinar de pitoreasca impreunare a riului Mara, venita din dreapta, cu Iza, tumultuoasa dar cu ape limpezi, aproape verzi-zmarald, dinspre est. Maluri strajuite de uriase salcii si arini incarcati de mitisori violacei. Continuam, la dreapta se interpune o culme impadurita cu foioase si molid ce ne desparte de valea Izei. De-acum avansam in amontele malului drept al Vaii Stejarului si luam aminte la gospodariile Vaii Stejarului, grupate in mici nuclee, altele pitoresti, cocotate pe diferite niveluri, spre culmi. Ne atrag atentia si portile maramursene daltuite-n stejar, nu prea vechi, de regula de 25, cel mult 35 de ani. Oprim in dreptul unei foste cariere iar Mitica ne spune ca suntem in fata unor tufuri vulcanice cu o particularitate, incluzii de bile rotunde, uneori ovoidale, perfect slefuite, reprezentind efectul unor condensari in jurul unor nuclee vegetale multi milenare. Trecem prin vad Valea Stejarului, nui mai lata de 1, 5-2, 5 m, afunda de pina la vreo jumatate de metru, admirind stratificarile de tufuri, suind la peretele ocru-ruginiu, pe alocuri sur-violaceu, surprinzind ciudatele bile sau oua de piatra, unele cit de gaina, altele cit cele de strut, uneori sectionate perfect in doua, lasind vederii concentrarea in straturi iar central un rest vegetal, sursa generatoare a acestei ciudatenii geologice. Peretele are inaltimea mai bine de o lungime de coarda, crestetul e acoperit de tufisuri, dezghetul dislocind pietre ce sar sprintare spre noi, pocnindu-ne sec, determinindu-ne sa ne retragem precauti. Revenim la drum continuind in amontele vaii dar la un prim suis in rampa, si acolo unde spre sud se contureaza un vilcel afluind in malul sting al Vaii Stejarului, coborim pentru a da de o fintinita cu borviz sulfuros, tradat de depunerile alb-sure. Tufuri vulcanice stratificate frumos au deasupra lor un sol arid, acoperit cu frunzis uscat prin care au penetrat spre soare coloniile sutelor de albastrele alaturi de calugari si delicate primule. Suntem la apa puturoasa de la Lapusna, toponim aflat ceva mai tirziu de la un localnic. Un alt borviz, sulfuros, se afla in Valea Stejarului, urmind sa-l vedem si gustam altadata. O codobatura aurie ne fascineaza cu pendularile-i specifice. Revenim la drum continuind spre centrul comunitatii, aproape de scoala si o cruce noua, cu celtice trimiteri, daltuita-n lemn de catre mesterul Patru Godja, poreclit Pupaza. Ne surprinde neplacut teribila poluare menajera a vaii ce serpuieste de-a lungul satului, mizeriile de tot felul au ramas agatate in vegetatia malurilor spurcind pitorescul asezarii. Trecem peste un podet de beton suind spre noua biserica din lemn, din pacate acoperita cu tabla, din care, la mici difuzoare, se aud glasurile nazale ale preotului si diacului inginate de enoriasii veniti la sfinta Liturghie. Unii sateni, mai ales femei si coconi frumusei, stau dinaintea bisericii, altii la soare, pe o banca lunga din partea sudica a bisericii. Inainte de toate biserica pare a fi un spatiu destinat intilnirii, comunicarii. Traversam tintirimul si tiemetieul impinzit de cruci, multe din teava neagra, altele frumoase, cu aceleasi influente celtice, minutios daltuite in lemn date, nume dar si un fel de pomelnic. La citeva metri mai spre sud, intr-un dens pilc de pruni razletiti, ne atrage atentia vechea biserica de lemn, patinata de vremi, imbinata din trainice lobe de stejar, cu sarpanta de dranita si o scunda turla, diferita de sulitele traditionale al bisericilor maramuresene. Mici ferestre ferecate, fiecare de alta forma, sunt dispuse pe flancuri si capatul estic. In tarnatul bisericii trei coli, in engleza, franceza si romana, ne pun in cunostinta de cauza asupra istoriei acestui monument. Construita in 1630, prima data restaurata in 1830, cu picturi interioare specifice Comnenilor, timplaria lucrata de celebrul mester Muntean.

O veverita sprintara se catara-n stejarul de-alaturi apoi ne priveste curioasa de pe un ram. Clopotele bisericii noi, trase intr-un fel aparte, cu un strident poate dangat, acopera magis glasurile enoriasilor si popii. Sorecari suri plutesc in inalturi profitind de termicele iscate de soarele tot mai prezent.

Privind spre NV vedem Dl. Usoi (posibil derivat din Ursoi), in continuare vf. Sarata si apoi, la obirsia vaii Sarata, vf. Solistea. De cealalta parte a culmii e Rona de Jos si slatinile sale. Nici Costiui-ul, situat la est, renumit pentru ocnele de sare si mesterii dulgheri, confectioneri de butoaie de stejar, nu e departe.

Oprim in fata monumentalei porti a mesterului Patru Godja Pupaza, noua, impresionanta, cu un frumos basorelief deasupra portitei de acces, autoportretul hitrului ajuns la 72 de primaveri, cu caciula de astrahan neagra smechereste trasa pe-o sprinceana, cu dacice plete rebele si o haiduceasca mustata rasucita.

Citiva sateni ne privesc curiosi in timp ce ne luam rucsacii apoi ne dau utile relatii privind accesul spre Dl. Hurgoi, tinta noastra urmatoare.

Suim pe o ulita ingusta, sleau clisos pentru carute, trecind printre tinere livezi de pruni, iesind in finata decorata cu albastre buchetele de toporasi, continuind pe o fata insorita, spre o rariste de salcimi. Aurii mitisori de loya sunt curtati de albine si alte gize iubitoare de polen si nectar. La sud, in spatele nostru, dincolo de Valea Stejarului, se inalta Dl. Magura, la est de el Dl. Cetatui si apoi un picior suie spre culmea vestica a Dl. Custura.

Lasam in vilcelele din dreapta si stinga gospodarii solitare, case de varat, ceva mai sus doua saivane si o gospodarie munteneasca mai mare, strajuita de patru molizi. In fata noastra, spre nord, defrisata relativ recent si apoi plantata cu zada, e Dl. Hurgoi, cu doua virfuri diferite ca inaltime. Unul estic, stincos si impadurit, tinta noastra, altul vestic, mai inalt, cu versantul sudic parcurs de traiectele a trei drumuri de TAF ce par argintii-vinete din cauza practicarii lor in tufuri vulcanice (al patrulea traiect urmeaza culmea Hurgoiului Mare). Ne apropiem de liziera cu stejari tineri, pruni, paducei, macesi prin acre misuna minuscule si flaminde capuse dar si plosnite de padure, un drum inierbat, de carute, suie oblic stinga spre culmea marcata de un lant de megaliti conglomerat-gresosi. La dreapta (est) lor e o mica inseuare numita La Tip (aici ar fi existat o rastignire cu chip-ul-tip-ul lui Hristos). Albastrele, primule dar, surpriza, o mutime de flori de spinz (Helleborus purpurescens), cu terapeutic-anticancerigene, se spune, veleitati, aciuate la liziera si poalele huciului dominat de tinerii stejari ne atrag atentia. O pupaza cinta sacadat, ii urmeaza chemarea unui cuc. Incepem shooting-ul macro, continuind cu superba panorama dezvaluita la nord-vest, de la Muntele lui Serban-Pop Ivan la Petros-ul ucrainean. Sub noi, spre nord-est, Rona de Sus, Rona de Jos e ceva mai la stinga, dominata de mareata-i biserica, uriasa cit o catedrala. Un vilcel marcat de valurile succesivelor alunecari coboara de sub La Tip si la est de Hurgoiul Mic spre valea Lilea si apoi spre Rona de Sus. Continuam de-a coasta spre nord. Imediat dind de tufurile vulcanice de Barsana, sur-verzui, din cauza seladonitului, friabile, stratificate intr-un dens foietaj, uneori cu straluciri negre antracit, punctiforme, datorita incluziilor de biotit (mica neagra). Sunt grosiere, tradind faptul ca eruptia vulcanica s-a produs relativ aproape. Mitica ne arata in roca si lenticulare poncii, proiectile de lava incinsa intercalate cenusilor vulcanice, treptat aplatizate datorita presiunii acestora. Constatam ca din vf. Hurgoiul Mic (642 m) activitatea tectonica a generat aparitia a cel putin patru terase distincte orientate spre sud-est. Aici intilnim primele gauri-vizuine ivite sub bolovanii imensi apoi admiram o veritabila ulita de piatra orientata spre est, lunga de vreo 35-45 m, larga de 3-4, rod al clivarii rocilor care, in diaclaza, ascund nebanuite galerii. Tatonam atenti, cautind sa dam de arcada strimta a galeriei stiute de colegul nostru Timur Chis (muzeograf la Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, sectia de Stiintele Naturii).

La ora 13 poposim la altitudinea de 582 m (conf. GPS I. Pop) si gura pesterii neinventariate si pina acum necartate. Un tulnic (trimbdita) isi suie spre noi melodioasele inginari pastorale. Toni si Timur se echipeaza cu salopete, isi pun frontalele apoi coboara in prima portiune a galeriei din diaclaza, continua la orizontala vreo 7 metri spre vest dupa care surpriza, urmeaza un put scurt, depasit, in lipsa coardei, prin tehnici de ramonaj. Un curent inghetat vine din pestera care se dovedeste a fi, probabil, cea mai mare din M-tii Maramuresului, dezvoltata in tufuri de Barsana. Glasurile colegilor nostri abia se aud, timpul trece pe nebanuite in timp ce soarele e obturat de vf. Hurgoi si frigul se substituie plajei si reveriei noastre anterioare.

Ramasi afara, prospectam terasele din jur, descoperind alte intrari inguste, descendente, o degajam de bolovani pe una din ele situata sub o frumoasa surplombare de tuf, sur-verzuie, dam peste o gradina cu albastrele extraordinar puse-n valoare de oblicele soarelui, iesim in finata din sud pentru a mai trage citeva panorame spre Muntele lui Serban si Pop Ivan, acum cu albele calote compacte deplin insorite. Se iveste la dreapta lor Farcaul, Mihalecu, Pecealu, Bardaul, mai tirziu, la inceput vag, prin neguri, piramida M-tilor Rodnei. Tiblesul ne va impresiona abia la intoarcere.

Cartarea pesterii e incheiata abia pe la ora 15, 45 cind, flaminzi, ne luam calabalicul suind pe piciorul stincos spre vf. Hurgoiul Mic, din terasa in terasa, imortalizind o lama de tuf verticala, mai apoi alte stinci ciudat erodate, cu aparent niste ilizibile desene lineare. La ora 16 poposim pe Hurgoiul Mic pentru a ne consuma merindea si mai ales pentru a ne continua plaja. Vf. Hurgoiul Mare e la citeva sute de metri. la vest de noi (672 m conf. GPS).

Cocotat pe o stinca a Hurgoiului Mic admir in plonjeu, sub versantul sudic, doua saivane acoperite cu dranita partinata si alaturata gospodarie munteneasca ordonata, bine inchegata, strajuita de ce cei patru molizi cu cetina partial curatata, lasata doar ca niste smocuri de palmieri, spre virf.

Terasele sud vestice ale Vaii Stejarului, mingiiate de soarele in drum spre apus, au o grafica cu totul aparte conferita de holdele brun-terne, altele cultivate cu trifoi rosu sau lucerna, unele finate in care abia a dat coltul crud al ierbii. Ce fasta zi! Cita fericire pe Timur, constatind la cartare ca pestera, investigata alaturi de Tony, are minim 33, 5 m, posibil intre 45-50 m lungime dupa ce schitele vor fi puse cap la cap iar galeriile, pe alocuri etajate, puse in ordine/spatiu, in final raportate la cele patru terase exterioare.

Coborim spre drumul de TAF admirind pentru ultima oara tufurile de Birsana cu seladonit, fluturii galben citrin, maronii, chiar si unul cu magici ochi de paun, culmile albe ale M-tilor Lapusului si la dreapta lor Gutaiul, imortalizind plonjantele proiectii spre vatra satului Valea Stejarului si cele doua biserici.

Ajungem in sat apoi (ora 17, 45), vazindu-l pe Patru Godja Pupaza in fata portii maramuresene monumentale, ne indreptam spre el, conversam, ne invita bucuros de oaspeti in curtea gospodariei sale apoi in micul atelier-scoala, pentu sculptura traditionala in lemn. Statuete in lucru, una aproape terminata, reprezentind un cioban morosan cu mitoasa guba turcana, simbolica furca de tors, un miniatural obelisc monumental (inalt de vreo 2 m), din stejar patinat, cu maiestre imbinari, simbol al iubirii si trainiciei familiei, ne spune ghidul nostru ad hoc. In batatura apare o juna cu alura de orasanca, cunostinta de-a mesterului, poate nepoata, cel putin asa o alinta dragastos. E insotita de doi straini inarmati pina-n dinti cu aparatura foto performanta, clasica si digitala, de ne lasa gura casca de admiratie si invidie. Imortalizeaza fascinati dulapuri de stejar frumos incrustate cu motive traditionale, ornamentatia unei viitoare usi comandate de un austriac, furci de tors, cele trei butoiase cu cep si horinca de prune, confectionate de dulgheri din Costiui, decorate si ornamentate apoi de Patru Godja Pupaza, vitrine rustice, o mai aparte biblioteca, zale de lanturi cioplite in lemn de plop, mesteacan, un basorelief destinat unei emisiuni folclorice bucurestene...

Ne despartim cu greu, urindu-ne sanatate si revedere cit mai curind apoi pornim spre Vadu Izei, admirind valea Izei la confluenta cu Mara, in aval riul parind un miniatural fluviu de zmarald, diamantat de soare. Ne luam ramas bun si de la Timur Chis care o ia spre Sighet-Iapa in timp ce noi purcedem spre Ocna Sugatag-Budesti-Cavinic. Incredibil, desi suntem in Floriile romano-catolice, pe versantii nordici, suind spre Pasul Neteda, neaua are peste 70 cm iar culmea Gutaiului de la Trei Apostoli spre vf. Gutai (1443 m) e umbrita de o frumoasa cornisa. La fel de incredibila ni se pare pustietatea absoluta de la cele doua pirtii de schi, La Icoana si Roata, incremenirea teleschiurilor. In dreapta ne atrag privirile si amintirile Piatra Malnasului, alba de nea chelie a vf. Mogosa si in continuare stincoasele abrupturi nord-estice ale Pietrei Soimilor.

Ne apropiem de Baia Sprie in timp ce soarele dispare in valurile intunecate sau de flacari ale apusului, Ingnisul, bine troienit, ne arunca turistice chemari din dreapta. Acasa ajungem ceva dupa ora 20, 30, cu tolbele pline de noi si inedite amintiri.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii GUTAI - Gradina Morii  
Muntii GUTAI - Sighetu Marmatiei  
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Suior  
Muntii GUTAI - Varful Mogosa (1246)  
Muntii GUTAI - Baia Sprie  
Muntii GUTAI - Pasul Neteda  
Muntii GUTAI - Varful Gutai (1443)  
Muntii GUTAI - Varful Magura (1125)  
Muntii GUTAI - Terasa Gutinului  
Muntii GUTAI - Comuna Iapa  
Muntii GUTAI - Varful Piatra Neagra (1170)  
Muntii GUTAI - Stincile Brezei  
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Izvoarele  
Muntii GUTAI - Valea Romana  
Muntii GUTAI - Baia Mare  
Muntii TIBLES - Piciorul Negru  
Muntii TIBLES - Comuna Grosii Tiblesului  
Muntii TIBLES - Varful Tibles  
Muntii TIBLES - Sub Varful Pietrei (1074)  
Muntii RODNEI - Valea Baia  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Tarnita La Cruce  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Sub Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Craterul Vulcanic  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Racu (scoala Generala)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Muntii GUTAI  
Muntii TIBLES  
Muntii RODNEI  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii