Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Marți, 3 Ian 2006, 8:35
Subiect: [a] La multi ani cu sanatate & ture faine-n 2006 alpinetzilor !
Consemnare 03 01 2006 -efectuata la 02 01 2006
A doua tura a lui 2006-Chiuzbaia-vf. Poca-vf. Blidar

O dimineta sau o zi, nu-i ca alta. Deocamdata prognoza meteo nu se adeverise, nu ploua dar norii drapasera peste noapte cerul, ma tem ca si picurase putin dar pe la 7 dim. acea geana purpuriu violeta tivi ca un prelung fular boem orizontul spre Mogosa si Grosi. Nevazutii curenti inati sparsera apoi paleta maestrului demiurg in mirabile fragmente ce pareau un haotic mozaic ce urma sa fie aranjat pe canavaua grandioasa a cerului. Regala purpura-violacee. Clopotele nu mai bateau de-asta data. Nici grav-impresionantele coruri suprapuse incantatiilor preotesti nu se mai faceu auzite de la apropiata catedrala ortodoxa in constructie. Si totusi pustietatea urbei trada finalul sarbatorii prelungi iar jegul stradal, mai ales tuburile de carton, cornetele lungi si policrome ale petardelor, rachetelor, pocnitorilor de tot felul aminteau galagioasa escaladare a noului an, in rest butelii de sampanie, cioburi.
8, 30 h. Pornim spre Chiuzbaia admirind nesperatii zori fotogenici, ceva mai apoi, la intrarea spre Baia Sprie, luind-o la stinga 7 km pina in stravechea Chiuzbaia, alba calota cu relee a Ignisului. Imediat asfaltul placat cu cuirasa de nea si gheata crepiteaza sec. De-o parte si alta a soselei zapada depaseste 35-45 cm cu toate ploile zilelor din urma.
Lasam la stinga Dl. Bulat pe care-l vor sui azi amicii de la Speo Clubul Montana, la dreapta Dl. Rosu, mai apoi Dl. Chiuzu si o veche galerie de mina la stinga, Dl. Poca la dreapta, intrind in Chiuzbaia. Impresioneaza frecventa miniavalanselor de pe malul sting al Chiuzbaii, abrupt si impadurit cu faget, pe alocuri neaua groasa glisind deasupra frunzisului gros de fag a antrenat avalanse de noroi si anrocament. Oprim aproape de monumentul dedicat memoriei ostasilor romani, biserica si stravechea scoala din Chiuzbaia. Prima noastra tinta, vf. Poca (787 m), e aparent nespus de aproape. De semnalat ca vf. Chiuzu, Magura (882 m) situate la dreapta vaii Chiuzbaia ca si Dl. Poca si Dl. Blidar (883 m) situate la stinga ei, desi nu foarte inalte, datorita originii lor vulcanice, accentuatului aspect de con/claie si unor versanti placati cu stinci, necesita un sustinut efort la abordare.
O luam spre est, in amontele unui piriu pe care-l traversam, suim imediat pe o poteca troienita si in curind ajungem pe o buza terasata de unde avem o prima panorama nord-vestica impresionanta, de la grafica hasurata a padurii ce suie pina-n crestetul Chiuzului la dealurile si vaile pictural delimitate in parcele din pricina gardurilor vii, de carpen. Gemenele turle argintate ale bisericii sunt sub noi, ca si salba caselor grupate de-o parte si alta a vaii Chiuzbaia, pe alocuri razletite, alteori aglutinate in mici nuclee. Superb si maret Ignisul-abruptul lui sud-estic stincos. Drumul principal suie la dreapta vaii spre Manastirea Chiuzbaia, relativ recenta, incendiata de un monah picat prada diabolicului Bachus, acum in curs de reconstructie. Un alt drum o taie la nord-vest, peste culme, pentru a ajunge in catunul Groape si la fintina cu borcut. Departe, spre vest, avem o prima proiectie spre lentila alb-aplatizata a vf. Pietroasa. Nota aparte o dau insa tonurile de sepia amalgamate cu un albastru mat si deosebit de grav. In jur livezi batrine, ciresi salbatici, burduhanoase clai de fin. Continuam sa suim si imediat apare un grup de gospodarii nebanuibile din vale. Dam si de un drum de carute ce vine dinspre nord. Il urma o vreme pina depasim gospodariile. Aici continua la orizontala o vreme, pina la o rastignire, dupa care coboara incet spre o suita de poieni ce acapareaza bazinetul vaii Tulbure. Dl. Poca e la stinga noastra dar inabordabil pe versantul sau nord-vestic din cauza pantei extrem de accentuate, stincariilor si depozitelor groase de nea antrenate in mini avalanse. Meri incarcati de neculesul rod aduc a ciudati pomi de Craciun impodobiti cu brun-rosietice globuri. La poala lor au scurmat violent mistretii. O tradeaza frecventa urmelor, una deosebita, probabil a vreunui batrin si urias vier. Acompaniem spre sud-vest un gard de carpen pina la liziera fagetului unde gasind o bresa o luam spre est. Neaua are 35-45 cm grosime, e umeda si inghetata. Suim constant pe picior, acompaniind spre culmea cu fagi monumentali, mai rar stejari, urma uriasului mistret. La un moment dat ii gasim urma trupului scaldat in mocirla, frecat de un fag pe care l-a agresat cu fiorosii-i colti de argint. Mai apoi dam de un loc in care mai multi mistreti au scurmat, poate au si innoptat, dupa un strasnic dezmat culinar cu ghinda. Inafara unor pitigoi sau gaite nu vedem nimic. Constatam ca si versantul sud-vestic e pe alocuri placat cu stincarii intunecate. Spre virf panta creste, concomitent si neaua, pe-alocuri adunata si valurita de vint. Ii si simtim obraznicele rafale penetrante atunci cind, dupa 11/2 ore de la plecare atingem virful Poca. Panorama e impresionanta, mai ales de la vest spre nord-est, de la indepartata Pietroasa la vf. Tocastru-Plestioare-Ostra apoi, aparent tangibil cu mina, Ignisul iar mai spre dreapta vf. Pietricica, Saua si vf. Iezuri, in continuare culmea ce continua spre Pasul Gutai si in final platoul Gutai-Creasta Cocosului. Vf. Poca prezinta un abrupt nord-estic stincos, vertical, impresionant, la est un fel de balcon-belvedere suspendat deasupra neantului, la stinga lui observindu-se elipsa neregulata si cenusie a unui tau de la Tertiu Trifului (ardelenescul terti=kert in l.maghiara, cu semnificatia de gradina). Spre sud-est e Saua Poca, pina acolo un picior abrupt-stincos in trepte. Spre est ne atrage privirile stincaria Piatra Alba (pe care ajunsesem odinioara, tot iarna, cu niste amici plecati la Montreal). La nord de ea urmatoarea noastra tinta, habar nu avem insa cit de ambitioasa acum, vf. Blidar. Coborim spre Saua Poca ocolind prin sud-vest piciorul stincos, nu inainte de-a admira Satra lui Pintea, Dl. Prelucilor, vf. Mogosa, Trei Apostoli si vf. Secatura Gutaiului. Mult mai aproape se remarca un crimpei al gospodariilor din Tautii de Sus si vf. Dl. Minei (730 m). Coborirea e destul de anevoioasa pe ingustele brine stincoase sau inierbate, acoperite cu nea, adesea traversate de radacinile padurii de stejari. Dam de urme de mistreti dar si de caprioare. Ajungem in Saua Poca dupa care o tinem o vreme spre sud.est. Vintul a adunat neaua, stratul depasind pe alocuri 60-70 cm, ingreunind deplasarea. O suita de finate si debuturi de piraie in evantai se desfasoara la nord-est. Spre nord, linga noi, e o traditionala stina fotogenica, pustie acum. Ocoluri/imprejmuiri de parcele din garduri vii, de carpen, clai, arbori solitari si peste toate acestea impresionantele dantelarii montan-impadurite ale Ignisului culmi succedate de abrupte vai, dominante de foioase intercalate cu mici crimpeie de rasinoase verzi-intunecate, totul in acel neverosimil ton sepia-albastriu, grav. Ocolim pe la liziera apoi continuam prin padure ajungind intr-o poiana cu finata, ghidati dupa mugetul drujbei ce si-a inceput deja cumplitul masacru silvic din cea de-a doua zi a noului an. Remarcasem trei atelaje de cai de pe vf. Poca, la poalele vf. Blidar. Ciudat, piraiele sunt vioaie si descatusate ca primavara devreme, doar atirnindele pumnale cristaline de gheata tradeaza iarna.ce de-acum va veni cu-adevarat. Ingustele lunci au pe alocuri culoarea verde-biliard din cauza ierbii ce da colt la cea mai firava mimare a primaverii. Deplasarea e din ce in ce mai anevoioasa, zapada tot mai grea si afunda. Ne trebuie 11/2 ore ca sa ajungem la poalele unui prelung picior ce suie spre est, in final spre nord-est, pina pe vf. Blidar, pe care.l presupunem a avea o zona golasa, numai buna de panoramare spre Ignis si vf. Iezuri. Drujbasii chiuzbaieni sunt acum la stinga noastra, unul dupa altul tineri fagi cad gemind, securile musca sec ramurile abandonate vraiste ce ne vor da de furca la coborire. Auzim brutale indemnuri adresate bidiviilor pusi sa traga trunchiurile tincuite cu icuri de fier, mai apoi grupate cite 3-4 pentru a fi trase in sat. Pe masura ce suim un picior sud-vestic panta se accentueaza, dupa o vreme Piatra Alba se vede la dreapta noastra, printre coroanele fagetului. Sigur vara e preferabil de urmat din Saua Poca culmea spre Piatra Alba-vf-Blidar, in conditiile date asta ar fi insemnat minim 3-4 ore, ziua scurta. Ajungem pe un mic virf, la dreapta se vede o vaga poteca ce suie in culmea principala. La stinga e o vale afunda. Continuam pe picior, acesta se flexeaza usor spre stinga si dupa circa 4 ore de la debutul turei atingem virful Blidar, din pacate impadurit pe toti versantii, cu un lastaris de fag dens spre nord-vest, acolo unde, privind peste abruptul stincos al Magurii, putem admira dintr-o inedita perspectiva maretul Ignis. Nu stam. Hainele sunt flecaite de sudoare, umezeala agreseaza bocancii. O luam spre vest urmind un picior prelung, stincos ca si abruptul nord-vestic unde desetul tinar de fag este intercalat cu molidis si pin. Pe alocuri piciorul stincos obliga la ocolirea pe versant, ajungem intr-o jumatate de ceas la locul atacului silvic si apoi urmam la vale traseul celor trei atelaje hipo ce tractasera bustenii. Soarele abia mijeste, ca la eclipsa, la stinga vf. Poca in timp ce ne apropiem de valea Chiuzbaia, intram spre primele gospodarii, unele cu grajduri si suri traditionale, cu porti din lemn de brad frumos ornate prin traforare. Traverasm valea suind la drumul principal pe care coborim curios priviti de localnicii iesiti la o sueta, altii-si curata troienele din curti sau de pe sarpantele cumplit impovarate. Mai la vale admiram viltorile traditionale si din pacate valea poluata cu deseuri casnice, o ciudata sarpanta din sticla prin care se vede lemnaria piramidala si cele doua hornuri (intr-un fel similara controversatei piramide de sticla de la Louvre), o batrina in autentica guba mitoasa, maroniu-intunecata, o veranda-kitschoasa alaturata unei vile ostentative. Dupa 5 ore de la plecare inchidem cercul in centrul pitorestii Chiuzbaia, celebra prin port, mestesuguri, viltori si renumitele socacite. Am parcurs nu mai mult de vreo 6-7 km, cel putin in final efortul deosebit al infruntarii pantei si mai ales a nametilor determinindu-ne sa ne intrebam retoric oare de ce, la ce bun, care sunt sensurile aspiratiilor si limitele noastre?
Raspunsul il cunosc toti impatimitii naturii fara de anotimp.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii GUTAI - Varful Mogosa (1246)  
Muntii GUTAI - Varful Gutai (1443)  
Muntii GUTAI - Varful Magura (1125)  
Muntii GUTAI - Terasa Gutinului  
Muntii GUTAI - Varful Iezuri  
Muntii GUTAI - Saua Iezuri  
Muntii GUTAI - Varful Pietricica  
Muntii GUTAI - Saua Ignis  
Muntii GUTAI - Dealul Creasta Pietrii  
Muntii GUTAI - Dealul Preluca  
Muntii GUTAI - Varful Ignis (1307)  
Muntii GUTAI - Izvorul De Sub Platoul Ignisului  
Muntii GUTAI - Izvorul Borcut  
Muntii GUTAI - Stincile Brezei  
Muntii GUTAI - Creasta Ignisului  
Muntii GUTAI - Groapa Chiuzbaii  
Muntii GUTAI - Varful Plestisoara (806)  
Muntii GUTAI - Baia Mare  
Muntii GUTAI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Comuna Ferneziu-Valea Limpede-Valea Jidovei-Groapa Chiuzbaii-Creasta Ignisului-Compl.Turistic Izvoarele-Stincile Brezei

 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii