Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Data: Luni, 26 Ian 2004, 22:07
Subiect: @ Serial AVALANSE III
Avalansele III

Caracteristici generale, tipuri, clasificari



Dinu si Radu Mititeanu





Motto:"Principala calitate necesara unui alpinist pe timp de iarna este sa stie <sa citeasca zapada>!"

Toma Boerescu



Am analizat in articolul anterior trei grupe de factori naturali care contribuie la declansarea avalansei: relieful, zapada si conditiile meteo. Calitatea zapezii este cea mai importanta. De ea depind caracteristicile avalansei.

Fiecare ninsoare aseaza un nou strat de zapada peste cel (cele) mai vechi. Vedem ca ninge mult sau putin, cu fulgi mari sau mici, ca zapada e mai "uda" sau mai "uscata" etc.

Felul zapezii variaza adesea chiar in timpul aceleasi ninsori, in acelasi loc, de la o ora la alta sau chiar de la un minut la altul.

Variatiile direct observabile (macroscopice) sunt reflectarea diferentelor microscopice. Chiar unde zapada ne pare uniforma pot fi diferente microscopice notabile.

De aceea, zapada e in realitate neuniforma. Nu doar de la o zona la alta, ci chiar in acelasi loc: De la sol spre suprafata avem de regula o succesiune de straturi de zapada relativ distincte, cu caracteristici diferite.

Cand diferentele sunt semnificative, ele prezinta o mare importanta in declansarea avalanselor dar sunt totodata sesizabile fara instrumente speciale, de catre orice montaniard instruit si experimentat.

De fapt, chiar in interiorul aceluiasi strat sunt diferente. In functie de adancime, exista diferente de presiune, de temperatura, structura, etc. Dar acest lucru prezinta putina importanta practica pentru noi, astfel ca putem utiliza modelul succesiunii de straturi paralele suprapuse. Este insa important sa retinem ca zapada sufera si o continua transformare in timp, mai rapida sau mai lenta, in functie de mai multi factori. Fara a intra in detalii, mentionam ca se distinge o "metamorfoza constructiva" si o "metamorfoza destructiva" a cristalelor de zapada. Compresia, topirea, inghetarea, sublimarea si desublimarea produc transformari specifice complexe.

Pe tema zapezii s-a dezvoltat o intreaga stiinta si exista intregi institute de cercetari specializate strict pe acest domeniu.

Daca studiul aprofundat ramane rezervat specialistilor, cunoasterea - in mare - a diferitelor tipuri de avalanse este utila oricarui om ce abordeaza muntele pe timp de iarna: Fiecare tip de avalansa, avand caracteristici proprii, implica un anumit mod de evitare a ei si de salvare din ea.

Cea mai utila clasificare a avalanselor se bazeaza tocmai pe tipul de zapada care o produce. Asa cum am aratat, exista multi factori si multe variabile, implicand existenta unui larg spectru de feluri de zapada. In practica insa, din punct de vedere al avalanselor, le putem grupa in cateva tipuri mari.

Francezul Xavier Maniguet a scris o excelenta carte, pe care o posedam. Are 500 de pagini. "Survivre-comment vaincre en milieu hostile". El da la pag 375 urmatoarea clasificare/tipuri de avalanse:

1. Avalanse cu zapada uscata (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii):

1.1 Avalansa pudroasa cu nor

1.2 Avalansa pudroasa - granuloasa fara nor

1.3 Avalansa cu placi de vant

2. Avalanse cu zapada umeda (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a umiditatii):

2.1 Avalanse cu placi umede

2.2 Avalanse cu bulgari si rulouri

2.3 Avalanse de fuziune

In continuare, le vom aborda pe rand, pe scurt.



1.1. AVALANSA CU ZAPADA PUDROASA

Aceste avalanse se produc cu zapada pudroasa (germ. "Pulverschnee", fr. "neige

poudreuse";), numita uneori si "prafoasa" (in cateva lucrari apare termenul - neadecvat - de zapada "prafuita";). In literatura noastra este adesea utilizat termenul "pulver".

Acest tip de avalanse se produc dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros. Ele se declanseaza spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada. Desigur, pot fi si provocate de toate cauzele exterioare, amintite in articolul precedent.

O avalansa cu zapada "pulver" are doua componente distincte: avalansa propriu-zisa si norul ei. Avalansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta in jos. Sau mai degraba "zboara" paralel cu panta, atingand viteze de peste 200 km/h!! "Norul" este format din microcristale de gheata. El insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa cum vom vedea.

Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zburand", ea nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind ca un berbece straturile de aer imobile. De aceea, acest tip de avalanse sunt insotite de un zgomot "ca un tunet" iar frontul lor si norul antrenat creaza "efectul de suflu". De fapt e o veritabila unda de soc care, prin presiunea imensa, provoaca distrugeri impresionante in zona (suflul! Nu masele de zapada in mod direct!). Asupra oamenilor intalniti, suflul avalansei poate produce barotraume, ce pot merge uneori pana la "explozia" plamanilor!

"Norul" avalansei cu zapada pudroasa poate fi ucigasa chiar si cand avalansa e foarte mica si efectul de suflu e prea slab ca sa produca leziuni mecanice prin presiunea sa (barotraume): Daca victima are caile respiratorii neprotejate, (vom reveni) ea poate inspira acele microcristale de gheata (sau "norul" intra involuntar in plamani, din cauza presiunii). Moartea victimei survine prin doua mecanisme - unul reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii (apnee prin bronhospasm) si celalalt analog inecului.



1.2. AVALANSA CU ZAPADA GRANULOASA

Aceste avalanse se produc cu zapada formata din microgranule, nu din fulgi cu

forme arborescente. Microgranulele pot fi cristale poliedrice, cu forme regulate, sau structuri amorfe elipsoidale. Acest tip de zapada poate fi proaspat ninsa (mazarice foarte fina) sau poate fi zapada mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).

Si acest tip de avalanse se declanseaza spontan, oricand, dar pot fi si provocate. O astfel de avalansa a facut 23 de victime la Balea in 17 aprilie 1977!

Avalansele cu zapada granuloasa se comporta ca un covor rulant. Zapada curge pe panta. Particulele de zapada fiind mai grele, nu se formeaza nor! Avalansa curge lipita de panta, intra ca un ic sub straturile de aer imobil si prin urmare "tunetul" lipseste! E o avalansa silentioasa si fara suflu!

Cei ingropati de ea, daca nu e o avlansa imensa, au sanse mai mari de supravietuire, deoarece ea in final se taseaza mai putin. Salvatorii de la Balea au facut munca de Sisif; zapada degajata cu lopetile, curgea, se prabusea inapoi in transeele create pentru a ajunge la victime.



1.3. AVALANSA CU PLACI DE ZAPADA

Acest tip de avalansa se numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de

vant". (Fr. "plaque a neige" respectiv "plaque a vent"; germ. "Schneebrett" respectiv "Windbrett";). Din traducerea termenului german s-a preluat si la noi expresia de "avalansa tip scandura" (germ. Brett = scandura).

Dupa cum arata denumirea, aceste avalanse sunt produse de "placi de zapada". Acestea sunt mase lenticulare de zapada compacta, tasata, adesea dura. Ele se formeaza de regula sub actiunea vantului, care, la ninsorile viscolite (cu zapada uscata), determina depunerea unui strat de zapada inegal, cu acumulari in culoare, valcele si in partea superioara a celor doi versanti ai crestei, de o parte si de alta a acesteia, insotind de obicei cornisele.

Una din placi se depune in zona batuta de vant ("sub vant";) si se taseaza mai rapid, sub bataia acestuia ("zapada tencuita";). Cealalta placa este plasata in zona adapostita de vant ("zapada suflata";) sub cornisa (care prin rupere, prabusire peste placa poate declansa avalansa, rupand placa de sub ea). Placile au de obicei o anumita duritate, dar sunt extrem de fragile!

Se formeaza uneori placi mai intinse (dar mai subtiri) si in alte zone, prin "imbatranirea" zapezii cu intarirea numai a stratului superior ("crusta";) fara ca vantul si variatiile de temperatura sa produca o coeziune suficienta cu stratul de dedesubt.

Uneori se aud zgomote surde ("vum";) cand se prabusesc placile in micile goluri formate sub ele, fara sa plece (asta se intampla in zone plate sau pe pantele putin inclinate). Multi, mai ales schiorii inzapada intacta ati intalnit asta si va amintiti ce-ati simtit "in stomac"! Dar, in zone mai inclinate, cand se produce ruptura placii de zapada, se aude un zgomot sec.

Avalansele cu placi de zapada sunt cele mai perfide, caci sunt greu de prevazut. Uneori, privind cu atentie, se pot observa diferente de culoare: Placile de vant sunt mai albe (zapada mai proaspata decat in rest). In zonele cu crusta e invers: Ea e mai gri, mai mata. Atentie! De multe ori, placa e disimulata de un mic strat de zapada ninsa proaspat si uniform, care am vazut ca ii poate pacali si pe veterani.

Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat mai vechi. Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se.

Pericolul de a fi ingropat intr-o astfel de avalanse e mai mic ca la alte tipuri (daca sunt pe fete, nu pe valcele), dar exista pericolul de a fi ranit de ele. Aceasta depinde de grosimea placii, de lungimea si inclinatia pantei (ce determina viteza placii). In cazuri fericite, alpinistul se deplaseaza cu ele, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc. (NR: in tura mea- Dinu cu Marlene de revelion 2001 in Rodnei cu 5 nopti in cort (descrisa in rev. Muntii Carpati 31), la coborarea spre Borsa din Caldarea Buhaescu, s-a rupt/ a plecat placa de pe un culoar pe care eram obligati sa-l traversam de pe o crestulita ce se terminase, spre o alta pe care puteam cobori in siguranta pana pe terasa urmatoare. Pioletii erau infipti pana in stratul vechi. Din fericire a plecat la vale, lent, numai zona de sub ruptura produsa de mine, sub forma de placi mari ca niste valize.) Dar de multe ori, ele produc traumatisme grave. Cand pleaca o placa dintr-un culoar, pericolul e mai mare atat prin riscul de traumatisme prin fragmente de placi sau lovire de stanci, cat si pericolul de a fi acoperit de o avalansa scurta. Si faptul ca cineva a murit intr-o avalansa "mica" - cum s-a intamplat deseori - nu este o consolare pentru nimeni.

Majoritatea avalanselor cu placi sunt provocate de turisti sau alpinisti, care "taie" placa. La ruperea placii se aude un pocnet scurt si, uneori, placa nu porneste, spre norocul celui in cauza. Am vazut, intr-o tura in Rodnei, un astfel de norocos care se retragea cu spatele la noi ceilalti si cu ochii la fisura care pornise ca un sarpe de sub bocancii sai.. Dar schiorii nu mai au timp sa se retraga. In Retezat, Cuxi a rupt placa din culoarul respectiv la al treilea viraj. Mihai S., in 23 noiembrie 1997, a "taiat" "pe poteca de vara", in Valea Balii, o placa de pe un culoar cum am mai scris.

Intr-o publicatie franceza se afirma ca "aproape toate avalansele ucigase [exceptand catastrofele] sunt provocate de schiorii in cauza "si ca "80% din ele sunt avalanse in placi". Cine nu stie ca ninsoarea a fost insotita de vant, poate fi pacalit, chiar daca are experienta, asa cum s-a intamplat cu Misi Szalma in 22 ianuarie 1974 mai sus de cabana Podragu. Avalansa respectiva l-a pacalit si pe un ziarist, care a transformat dintr-un condei "avalansa de tip scandura" pe care i-a relatat-o un salvamontist sibian intr-o avalansa "cu scanduri si busteni"!



2.1. AVALANSELE UMEDE IN PLACA

Aceste avalanse se numesc in mod curent avalanse cu zapada umeda sau "avalanse de fund" caci intereseaza adesea tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc.

Aceste avalanse sunt corelate cu ridicarea prelungita a temperaturii, cu "inmuierea" gerului. Zapada e moale, grea, uda si aderenta ei la "pat" se reduce prin aparitia unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant. De aceea se declanseaza mai ales pe culoare.. Traseul lor e cam acelasi, an de an, la fel si perioade de declansare. Viteza de curgere e mult mai lenta (40-100 km/h) si nu produc efecte de suflu. Masa de zapada aluneca, de obicei spontan, la orele cele mai calde ale zilei. Ele sunt de obicei autodeclansate, "curgand" la ora fixa si putand face victime intre cei ce - in mod "imprudent" - se afla in calea lor. Dar pot fi si declansate.

Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele si ii acopera, deoarece zapada lor are densitate mare (poate "sfarama" cu presiunea ei pe cel prins in avalansa) iar la oprire se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajat.

Spre deosebire de avalansele rapide, acestea, umede, lasa o anumita sansa de a scapa din calea lor prin fuga. Prima avalansa "a mea" a fost de acest tip. Am amintit-o intrun episod anterior si am relatat cum am reusit sa scapam prin fuga din calea ei, valea fiind "umpluta" in urma noastra de avalansa venita de pe versantul defrisat al Vaii Fiadului.



2.2. AVALANSELE CU BULGARI SI RULOURI

Aceste avalanse sunt denumite "cu bulgari" (fr. "en boule";) si sunt tot avalanse de primavara, cu zapada uda, moale. Ele pornesc in mici fragmente la vale, prin rostogolire, sub forma de bulgari. Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, striind pantele insorite si culoarele.

Uneori insa, bulgarii se maresc, adunand progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre, devenind periculoase. Pe pante iau uneori forma de covor rulat (burelet), putandu-se sparge si apoi declansa alte avalanse.

Un exemplu de asemenea avalanse sunt "bombardamentele albe din Blidul Uriasilor", care insa se produc rar. Le gasim descrise de Ovidiu Manitiu intr-un interesant articol din Almanah turistic 1968. Se pot forma "ghiulele" de mari dimensiuni. Pericolul este indeosebi izbirea de catre un astfel de bolid venind de sus: Are viteza mare si mai ales e foarte greu, zapada fiind densa. Cand traversarea unui culoar supus unor astfel de "bombardamente" e inevitabila, de regula se poate pandi un moment de acalmie sau feri "proiectilele".



2.3. AVALANSELE DE FUZIUNE

Sunt rar intalnite, motiv pentru care nu insistam asupra lor. Ele sunt cu zapada

"putreda" (pourrie) care se scurge.



Avalansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O avalansa in placi poate deveni "de fund", una tip "pulver" se poate produce si in aprilie sau mai, iar una "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la foehn/front cald.

In munti mai inalti (Alpi, Anzi, Himalaya.) anotimpurile depind nu doar de calendar, ci si de altitudine. Exista avalanse si vara si faptul ca e "pulver" sau "umeda" tine doar de situatia meteo.

Dar sunt exceptii si in muntii nostri. Monitorii si elevii participanti la Scoala Nationala de Alpinism si Salvamont de la Padina au putut vedea o avalansa in.iunie 1985, (eram si eu, DM, acolo) pe piciorul Babelor! In acea saptamana, care a facut in toti muntii nostri numeroase victime printre vitele si oile urcate la munte, salvamontistii din Victoria si altii au devenit atunci, cu eficienta, si "salva-oaie", sapand in caldarile Mogosului si in altele,...transee prin zapada, urmati de caini, oi si ciobani. Intrebati-l pe Thomas Bross!



De retinut:

- Avalansele cu placi de zapada sunt cele mai perfide, caci sunt greu de prevazut.

-aproape toate avalansele ucigase [exceptand catastrofele] sunt provocate de schiorii in cauza "si ca "80% din ele sunt avalanse in placi.



NR. (nota recenta, ian.2004) O alta clasificare / caracterizare a avalanselor am gasit-o in cap. 5, la pag. 97 a cartii "Guide Neige et Avalanches"- amintita anterior. Este reprodusa cu mici modificari dupa "Atlasul Avalanselor" - a lui M. R. de Quervain, Unesco, Paris 1981) Dupa ea se poate caracteriza o avalansa cu litere si cifre si anume:

A, B, C = indica zona de plecare a avalansei (aire de depart):

A = Modul de plecare:

A 1. Plecare punctuala (dintr-un punct)

A 2. Plecare liniara

A 3. Plecare mixta (inceput intr-un punct, apoi ruptura liniara)

A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.

B. Pozitia planului de alunecare:

B 1. In interiorul paturii (manteau) de zapada

B 2. Ruptura in zapada proaspata

B 3. Ruptura in zapada veche

B 4. Pana la sol

C. Apa lichida in zapada

C 1. Absenta

C 2. Prezenta



D, E, F = Zona de curgere.

D. Traseul parcursului

D 1. Parcurs pe o panta deschisa = avalansa de versant

D 2. Parcurs pe un culoar sau valcel = avalansa de culoar.

E. Tipul miscarii:

E 1. Nor de zapada = avalansa cu aerosoli

E 2. Curgere de-a lungul solului = avalansa curgatoare

E 3. Criteriile 1 si 2 simultan = avalansa mixta

F. Pozitia suprafetei de glisare:

F 1. Curgere pe un strat de zapada (avalansa superficiala)

F 2. Curgere pe sol = avalansa de fund

G, H, I: Zona de oprire.

G. Rugozitatea zapezii din aria de oprire

G 1. grosiera (depozit grosier)

G 2. Bulgari colturosi

G 3. Bulgari rotunjiti

G 4. Fine= depozit fin

H. Apa lichida

H 1. Absenta = depozit uecat

H 2. Prezenta = depozit umed

I. Murdaria depozitului

I 1. Fara materiale vizibile = depozit curat

I 2. Depozit murdar

! 3. Stanci, pietre, pamant

I 4. Crengi, arbori

I 5. Resturi de constructii.



Sistematizarea de mai sus ar avea mari avantaje la evidente/prelucrari pe calculator.

In episodul viitor- despre precautii.

---000
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI - C.F.R. Borsa  
Muntii RODNEI - Poiana Borsa  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Oras Borsa  
Muntii RODNEI - Statia Meteo  
Muntii RODNEI - Prelucile Gajei  
Muntii RODNEI - Tarnita Lui Putredu  
Muntii RODNEI - Sub Varful Buhaescu Mare  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Cabana Pietrele  
Muntii RETEZAT - Mt. Prelucele  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii RODNEI  
Muntii RETEZAT  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii