Teo Paraschiveanu, Marţi, 30 Nov 2010, 18:39
P-asta ar trebui s-o pui in top.

Soare George, Marţi, 30 Nov 2010, 19:38
De acord cu Teo.

Corneliu Negulescu, Marţi, 30 Nov 2010, 22:33
Parca-i de pe alt taram!

Şerban Sîmbotelecan, Miercuri, 1 Dec 2010, 9:32
Frumos!

Claudiu-Mircea Birliba, Miercuri, 1 Dec 2010, 10:24
Crezi ca o fost ceva intre Printul acesta impunator cu nume maghiar si printesa Sura? Oare cum o numea printul pe printesa?
Cu siguranta o fi stat la palavre, daca la bal nu s-o dus.

Cum o fi corect? Vit-havas, Vit-hovos? Si mai important, ce inseamna?

Adrian Rosca, Miercuri, 1 Dec 2010, 10:56
Denumirea in maghiara este Vit-havas.

Havas = Schneeberg / snow-capped mountain cf. www.webforditas.hu

iar Vit sau Vitus este un nume propriu.

Adica Muntele lui Vitus, ca Titus deocamdata nu are unul

Emi Cristea, Miercuri, 1 Dec 2010, 12:04
Eu ma pregateam sa dau nota, si cand colo...

Asa da! Faina tare poza!

Frumoasa imagine. De top.

frumos

@dl. Rosca:
Piatra Vitoş are următoarele semnificaţii – (înainte de toate trebuie spus că denumirea este foarte veche):
Preliminarii.
- havas inseamna aici singularul de la havasok care inseamna munti – in special partea de dincolo de paduri. Exista o traducere mai simpluţă in Muntii Bretcului: Inzapezitu Mare si Mic. De fapt semnifica acei munti fara paduri pe culme desi ar fi trebuit sa fie paduri acolo iar „plesuvirea” nu este efectul activitatii umane.
Exista similar Bald Mountain cu acelasi inteles originar: munte pleş dar fara intervenţie umană.
- totusi a nu se uita componenta de Piatră a numelui – cuvintul „piatra” transmitind informatii dintre cele mai semnificative.
1. Vitos poate insemna – in traducere directa si uzuala – Vit Havas, in sensul de muntele plesuv al lui Vit(us) – care Vitus probabil nu era deloc plesuv. Traducerea mai nuantata este Culmea (plesuva) (dedicata) lui Vit(us).
Muntii/locurile dedicate Sf. Vitus anunta doua lucruri: ca poate fi vorba de un altar al sf. Vitus cu rol de „aduceti epilepticii la mine” pentru rugaciuni speciale – un fel de lazaret pentru epileptici sau „tremuratori” si, mai apoi, este o borna (d) intr-o zona unde o anume maladie s-a stins acum multa vreme.
In secundar, si mult mai subtil, inseamna „ dincolo de aici sunt locuri necurate/necuratite, Sf. Vitus sa ne aiba in paza lui”. Asemenea pentru „dobitoace” de orice fel.
Prin epileptici se intelegea toti cei care „tremurau” inclusiv bolnavii Parkinson si, la general, boli necunoscute sau cu tratament necunoscut de tip „boli cu care mori iar nu boli de care mori” – adapostind bolnavi care puteau trai in afara comunitatii, daca de care nu avea cine sa aiba de grija.
2. In zona Jinei un munte vitos (preluat de maghiari de la romani) inseamna munte unde se despart sau sunt tinute/i despartite/i bituşele/bituşii – acei miei care sunt lasati sa suga cit vor de la oi si care mai apoi sunt sacrificati pentru/la (obtinerea) cheag(ului), iar pielea/blana lor se purta „invers” – cu lina inspre inlauntru., semn de mare curatenie. Acelasi semn de „de aici incolo locurile nu sunt asa de curate/pure ca (pina) aici.”
3. La rigoare, un munte vit era acel munte care nu avea apartenenta clara sau delimitarea nu era stiuta, de exemplu pentru ca era evitat.
Este cazul din zona unde multa vreme nu s-a stiut hotarul, o zona „no man”. Si acum exista destule mici contestari ale hotarului intre judetul Harghita si Neamt.
Traducerea mai nuantata este de „loc implicit al tuturor” – in devalmasie si nerevendicat formal de nimeni dar potential revendicabil sau periculos cumva.
Piatra Vit este borna care delimiteaza o astfel de zona.
Rezumind, este un munte borna, pus sub o protectie speciala, delimitind o zona „neclara” si (medical) potential periculoasa – o „tara de dincolo/necurata”.
Uneori inseamna „munte bolnav” dintr-o pricina/intimplare uitata/nenumita – de cele mai multe ori dintr-o cauza „interioara” -, dar de care e bine sa te feresti – si acesta este intelesul profund.
Ca si in Piatra Sura, inseamna ca acolo sunt, de exemplu, „goluri” sau, pe plan energetic (fizic energetic), exista anomalii.
Mai exista in zona alte doua astfel de....
Se mai utilizeaza sensul acesta - rar - in matematica fractala si in programarea/optimizarea traseelor (nodul dincolo de care nu mai sunt necesare/posibile iteratii de calcul sau de determinare).

Strict parerea mea!

Ca si fapt divers, denumirea de Vithavas apare si pe hartile iosefine de pe la 1770. Ma intreb daca cumva apare si pe harti mai vechi?

Zona devine "mai populata" cam de pe la 1450. Oricum, eu o am prezenta prin 1775.

foarte frumos!

O poza clasica, naturala, autentica. Sarbatori fericite si la multi ani, Daniela

Superb! Sa tot fii in locul lui Vithovos, indiferent cine-o fi el La multi ani, Daniela! Sa aveti un an "plin de munte" si carari insorite

fotografia e exceptionala, parca e o intoarcere in timp... La multi ani!

Felicitari! Foarte buna atat tehnic cat si artistic. Bravo

O desfătare, Hume, felicitări!

P. S. O întrebare. Pet-uri nu fură deloc p-acolo?

31 Oct

Se vede și Piatra Sură... Mă bucur că ai revenit!

30 Sep

Mi-aţi făcut un dor nebun de Ciucaş, cu pozele voastre... Şi tu şi tătăitza Teo...:-) Până ajung pe creste, nu-mi rămâne decât să mă mai urc pe nush ce bloc din Braşov să-l văz şi să-l salut...

26 Aug

Oliver, Buddha & Bonsai! Şi ce se potriveşte!

22 Aug

Mulțumesc. Mă bucur că place ochiului domniei tale.
Brâna dintre Cetățuie și Călugări, inaccesibilă și lipsită de interes până mai ieri, are acum o potecă bine conturată și bătută adesea de cei care poposesc la Camera Pătrată.

21 Aug

Ating. Sunt singură în această atingere.

21 Aug

Și într-o altă ordine de idei, pentru domnii admini: pe când ne vom desfăta privirea în Galeria Fotogeografica 2013?

28 Iun

Vă mulțumesc pentru comentarii!
De precizat că acea poiană nu este vizibilă de jos, nici de pe cărăruile spre creastă, ci probabil numai cățărat fiind pe stâncile cele mai înalte și cele mai periculoase - deopotrivă. Personal, nu am văzut-o. Voi încerca o "suprapunere" a unor aerofotografii cu hărțile de la începutul secolului XX.
Pe de altă parte, am solicitat d-lui Zaharia astfel de fotografii în speranța că voi vedea în ele, de sus, și înșiruirea de cascade ce delimitează la Nord și Sud Masivul Piatra Sură - cascade pe care le-am traversat în totalitate anul trecut, despre care sper că într-o bună zi voi scrie un articol, dar despre existența cărora nu au auzit nici nea Puiu nici cei ce promovează turismul montan în Neamț.

28 Iun

Foarte frumos, Viorel!

29 Mai

Din păcate, toate fotografiile primite au fost procesate înainte, astfel că unele au contrastul prea accentuat. Eu am intervenit asupra lor în anumite limite.

20 Mai

Da, Emi. Sunt realizate de dl. Puiu Zaharia dintr-un motodeltaplan şi postate cu acordul domniei sale. Ideea mea era să pun denumirile tuturor stâncilor văzute din această perspectivă. De altfel, dintre câte aerofotografii cu Ceahlăul am văzut, fie din parapantă sau deltaplan, numai în galeria d-lui Zaharia am regăsit Piatra Sură, ceea ce mă interesa şi cel mai mult.

20 Mai

Hristos a înviat, mulțumesc pentru comentarii!
Încerc să am răbdare câteva zeci de ani, dar parcă nici degeaba nu pot să stau până atunci...
Ai dreptate. Și fără să-mi fi dat seama, realizez acum că mi-am schimbat involundar, dar la propriu, perspectiva: în multe ture în doream să ajung cât mai sus și tot mai sus, să aflu altitudinea (cât de cât) exactă, dacă e într-adevăr 1525 m cu trecută pe toate hărțile turistice sau dacă 1534 m după cum figura pe o altă categorie de hărți, pentru că-mi spuneam că 9 metri pot face diferența. Și uite că de ceva vreme mă tot atrag adâncurile ei...
Voi posta pentru tine câteva aerofotografii realizate de dl. Puiu Zaharia, ptr. care am primit acordul de a le publica pe Alpinet.

Referitor la această postare, fotografia de sus este realizată pe 1 mai 2012, iar cea de jos, în sept. 2011.

19 Mai

Minunat moment!

17 Mai

Eu mă gândeam la vestale în loc de scufițe...:-)
VESTÁLĂ, vestale, s. f. Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; femeie virtuoasă.
Vestalele în număr de șase întrețineau focul sacru care se înnoia la 1 Martie în fiecare an. Dacă focul se stingea, pontificele biciuiau vestala vinovată...

29 Mar

Teribil Vestale!:) Ori e cocoțat mai sus ori e cocoțat mai jos...
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_109104.html

Felicitări pentru tură!

28 Mar

Ai dreptate. Iar brâna aia e grozavă!

28 Mar

Mulțumesc pentru interesul manifestat față de fotografii și continuarea conversațiilor.
E clar că excursioniștii au plecat/urcat din Durău spre Toaca via Cabana Fântânele. Au traversat platoul, au coborât spre Fântâna Mitropolitului, apoi (Bănui eu!) spre (fostul/primul) Jgheabul lui Vodă (”În fața noastră se deschide în coasta muntelui o adâncă spintecătură, care se aseamănă foarte mult cu Valea Cerbului din Bucegi. De-aici încolo nu mai e cărare”) Și pentru că ”ne lăsăm pe vale în codrul brăcuit de sub Piciorul șchiopului. Printre copaci trântiți, printre hârtoape și bolovani, scoborâm mereu, ca-n adâncul unei prăpăstii.” înclin să cred totuși că au trecut din Vodă-n Drumul Prințului, potecă străbătută la acea vreme (anul 1900) deși traseul Dochia-Piciorul Șchiop-Duruitoarea-Viezuri-Durău despre care se știe că a fost descris de Vlahuță, e omologat abia în 1936 și marcat cruce roșie pe fond alb, socotit fiind traseu istoric.

Desigur, Gardul Stânelor NU e sub nicio formă Gardul Stănilelor. Conform descrierii, pare mai degrabă Gardul Panaghiei, așa cum spune și Titus.

28 Mar

Mulțumiri! Ar mai fi fost multe de adăugat, dar se încărca fotografia: în partea de sus - Piatra cu Cerdac, Piatra Ciobanului, spre dreapta - Polițele cu Crini, jos - Bâtca Neagră.
Denumirile suferă modificări și ele. Pe Google Maps, Stănilele Mari pe care le știam noi de-i viață sunt ”Tronurile Zeilor”...

28 Mar

Bun unghiul... Știi că era menționat prin toponime și Turnul Stancăi. Acum se vede de ce.

28 Mar

Faină pespectiva!
Vestale?

28 Mar