Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Munții Carpați - Zbor subacvatic prin Lacul Roșu

  • Alpinet
  • Zbor subacvatic prin Lacul Roșu
Bookmark and Share

Zbor subacvatic prin Lacul Roșu
Munții Hășmaș

Mihai POPA (București)


The unknown face of Lacul Roșu lake
      The Lacul Roșu lake is a natural dam lake and it belongs to a very picturesque natural reserve of complex (geological, botanical and landscape) importance. Seen from the underwater view, with the diver's eye, the surprises of the lake are major: tree trunks are still vertical, in central areas the ground is horizontal because of vegetal clasts accumulated in huge quantity, the fauna is rich and friendly, everything excepting the last aspect inviting to forget the underwater environment and to belive in a legendary, maybe a rather melancholic forest. Seen with the paleobotanist's eye, the lake has again surprises because the vegetal deposits and in situ trunks may reveal their history.


      Lacul Roșu - Cheile Bicazului este o rezervație naturală complexă, de tip geologic, botanic și peisagistic, complex natural ce merită de fapt statutul de parc național. Situat în apropierea intrării în Cheile Bicazului, Lacul Roșu este un lac de baraj natural. Formarea lui este legată de o alunecare de teren din versantul Ucigașului (Ghilcoș), survenită în 1837, care a barat Pârâul Bicaz, lacul luând repede naștere prin inundarea unei suprafețe apreciabile din vale (12 ha).
      Are formă alungită, orientată nord-sud; este bordat la est și vest de versanții văii, cel vestic fiind mai abrupt. Aceștia sunt acoperiți de o pădure deasă de molid, o mare parte din materialul vegetal acoperind solul sau depunându-se în lac; aceasta a permis acumularea pe substratul (fundul) subacvatic a unei păduri groase de sediment vegetal, alcătuit în unele sectoare aproape exclusiv din ace de molid.
      Lacul Roșu este unul dintre cele mai interesante locuri de scufundare pe care am avut ocazia să le vizitez, în 1987, geneza sa deosebită permițând instalarea unor condiții mai speciale de biotop lacustru. Adâncimea maximă este în jur de 10 metri dar nivelul apei variază sezonier și datorită infiltrațiilor în depozitele de baraj. Versantul submers vestic, în calcare jurasice, își păstrează panta, fiind marcat în regiunea centrală de o scobitură surplombată. În zonele laterale, aferente versanților și mai apropiate de maluri, apar sectoare unde acumularea de material vegetal este eterogenă, compusă dintr-un labirint extraordinar de trunchiuri și crengi, acoperite la partea inferioară de sedimente clastice și frunze aciculare. Sectoarele cu material lemnos sunt preferate de racii care forfotesc acolo tare fericiți. Termoclinele (suprafețe de separare dintre două straturi de apă cu temperaturi diferite) sunt mai frecvente aici decât în zona centrală și dau efecte optice pitorești.
      Zona centrală a lacului este acum plană, în urma proceselor de sedimentare și are un aspect terestru deoarece trunchiurile de molid au rămas în picioare, peisajul fiind cât se poate de forestier dar... subacvatic! Este adevărat că trunchiurile arborilor sunt lipsite de frunze și ramurile sunt rupte până aproape de bază dar frecvența copacilor, ale căror vârfuri trec adesea peste oglinda apei, pozilia lor verticală și planeitatea substratului te fac să uiți o clipă că ești sub apă. În această zonă racii sunt ca și inexistenți, singura prezență animală fiind păstrăvii, de o stranie și deconcertantă curiozitate. Ei sunt neobișnuiți cu vizitele omenești care, chiar dacă sunt bolborositoare datorită bulelor scoase din aparatele de scufundare autonomă, nu li se par prea alarmante. Curiozitatea păstrăvului de lac este poate depășită numai de rudele sale marine, la fel de nobile și dragi mie: chefalul, strughilul și labanul, astăzi întâlniți tot mai rar în apele noastre. Curiozitatea acestora din urmă întrece chiar și instictul de conservare, comportamentul fiindu-le fatal în cazul întâlnirilor cu vânători subacvatici.
      Foarte interesant este substratul zonei centrale, mai ales în compartimentele median și sudic. În perimetrul nordic, substratul este preponderent clastic, aluvionar dar în celelalte părți preponderența sedimentării este de natură vegetală. Acolo, printre copacii încă în picioare, totul este perfect plan, de culoare cenușie brunie, cu tente ruginii, materialul depus nefiind însă consolidat. Grosimea acestui strat este de cel puțin un metru, dimensiune pe care am apreciat-o direct, scufundându-mă pur și simplu în detritusul care privit de sus pare solid. Este însă o acumulare densă și stratificată de ace de molid care, în zona interfeței cu masa de apă, este ușor de agitat chiar prin simpla bătaie din labele de scafandru.
      Din punct de vedere tafonomic, situația devine incitantă privită fiind prin prisma paleobotanistului. Acumularea de material vegetal poate fi studiată pe verticală, până la substratul văii inițial subaeriene, fiind posibilă astfel analiza proceselor de sedimentare (transport, sortare, depunere, îngropare) și de modificare chimică. Trunchiurile verticale pot fi și ele studiate pentru înțelegerea transformărilor chimice suferite, cortexul lor rămânând intact, unele păstrând chiar fragmente de ritidom. Lacul prezintă aspecte unice: trunchiurile rămase în picioare, vârsta precisă, adâncimea mică, aportul de sedimente de natură vegetală sau clastică, dimensiunile mici și zonarea substratului. Un lac de baraj antropic nu prezintă toate aceste trăsături care fac din Lacul Roșu un laborator natural, deschis cu generozitate pentru cititorul inițiat.
      Nu știu ce simte o veveriță când sare dintr-un copac în altul dar pot mărturisi că experiența zborului de la un copac la altul în peisajul subacvatic al Lacului Roșu este de neuitat.
Autor: Mihai Popa
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 11449, Ultima actualizare: Vineri, 18 Iul 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii HASMAS  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Lacu Rosu-Poiana Alba-Piatra Singuratica-Balan

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii