Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Omu iarna

Bookmark and Share

Omu iarna
Salutare, In week-end m-am delectat cu o iesire prin Bucegi, cu inca 2 amici de ai mei, avand in plan sa mergem la Omu pe Bucsoiu.. Ajungem in Busteni la 9: 15, cu mare mirare ca nu a avut personalul intarziere, si fara alte popasuri o luam la pas.. Pana la Gura Diham plictiseala mare, pana la Izvoare o plictiseala mai gafaita.. De pe la Izvoare ne cam dam seama ca vremea nu e chiar asa de buna, era ceva ceata si incepuse sa ninga.. In fine, o luam iarasi la pas, incepem sa dam de zapada din ce in ce mai multa si imi reamintesc ce faini arata brazii iarna.. Dupa ceva timp ajungem la Prepeleac si incepem sa urcam inspre Bucsoi... Buna treaba fac jnepenii astia, adevarati pioleti infipti in zapada... John, cel mai echipat(si fizic si echipamentos) deschide drumul, urmeaza Adi si apoi eu.. Urcus nu prea greu, din perspectiva mea, a celui care calca pe urme.. Zapada foarte buna, moale si deloc afanata, foarte buna la gust, mai ales cea de pe jnepeni. Dupa ce castigam ceva inaltime se mai desface ceata sub noi si avem o tentativa de mare de nori si ochii incep sa ne rada de bucurie..mai ales ca sus se vedea un si un pic de albastru, pe langa norii cenusii.. Pana la urma s-a dovedit a fi totul o amagire, caci dupa ce trecem noi de portiunea de lanturi(un pic mai delicata relativ la gheata) si apucam sa ne mai aruncam ochii in jur, observam ca peisajul s-a mai schimbat, la modul ca a aparut iarasi ceata, mai densa ca inainte, cu vizibilitate pana in 30m, si cu viscol plus ninsoare.. Nu ne lasam batuti si incepem urcusul pe portiunea finala inainte de creasta, sperand sa iesim unde trebuie.. Dupa parerea noastra zapada e destul de buna, si cu ceva fiori pe spate o luam de-a dreptul in sus prin vaiogul plin de zapada de langa perete, temandu-ne sa nu se porneasca zapada cu noi, ca inclinatia e destul de mare in zona aia.. Dupa vreo 20min de urcus sustinut si de adrenalina din noi, ajungem in creasta pe unde trebuia, dam si de primul stalp, facem o pauza scurta, ca mai mult nu ne lasa vremea, si o luam iarasi la pas... Acum incepe orbecaiala, caci nu vedeam prea departe, ochelari nu aveam si viscolul profita de asta, marcajul - sub zapada, iar stalpi ioc... In fine, dupa vreo 10 min de haos mai gasesc eu un marcaj, si pornim mai departe.. Nu mai mult insa de vreo 5 min, caci dam de o portiune de stanca inghetata, nici de coltari nu prea era, nici coltari nu aveam toti..:). Mie nu prea imi venea sa caut marcaje si stalpi pe bucati de stanca inghetata, eventual trebuind sa ma intorc tot pe acolo daca nu gaseam nimic, asa ca dupa o mica consfatuire, ne dam seama ca e cam dead-end si hotaram sa ne intoarcem, desi in mod normal mai aveam vreo 2 ore pana la top-ul stabilit.. Nu-i nimic, ne calmam si o luam incetisor inapo, urmarind urmele, care nu apucasera sa se stearga, desi le cam viscolea in creasta.. Ajungem iarasi la vaiog, si facem un fel de rewind, adica coboram le fel cum am urcat, cu fata la munte si cu aceeasi teama de avalanse, caci trebuia sa recunoastem ca nu suntem noi maestrii intr-ale zapezii... Cu optimism si rabdare reusim sa coboram si partea asta - cea mai periculoasa as zice eu(noi am avut parte de zapada buna, peste care nu daduse inca inghetul, nu recomand acelasi lucru in alte situatii..), trecem si de lanturi si incepem sa coboram printre jnepeni, mult mai repede decat am urcat.. Ajungem la Prepeleac si o luam inspre Malaiesti, caci asta era varianta de rezerva.. Pe aici deja vremea e schimbata, fara ceata si cu prea putina ninsoare. Resemnati de legile muntelui ajungem si la cabana - pt prima oara prin acele locuri pt mine, unde am ramas placut surprins de cum au lucrat baietii pe acolo.. Cred ca e cea mai faina cabana in care am stat vreodata.. Avem o mica problema cu plata, caci eram un pic mai short decat cereau oamenii - 100mii/loc, si bancomate in zona nu erau..:).. Ne cinam ca toti oamenii, ne punem lucrurile la uscat, o barfa mica si apoi la culcare, desi era vreo 7-8.. Dupa vreo 12 ore de somn ne trezim cu o vreme superba, cu o mare de nori care se vedea inspre Postavaru, si ne urmam planul facut seara de a merge la Omu de dimineata.. Mancam putin, Adi coase ceva pe la parazapezi si o luam din loc.. Bucurie mare pe capul nostru, ca dis-de-dimineata plecasera altii in fata noastra si aveam deja sapate urme.. Ne dam seama ca e mult mai frig ca cealalta zi, si vedem asta si in zapada, caci pe la suprafata avea o crusta mai inghetata.. Aproape de hornuri ii vedem si pe ceilalti in fata - probabil chinuindu-se sa sparga urme. Pe hornuri frumusete mare, zapada numa' buna de urcat, doar sus erau ceva pericole, caci era putina gheata.. Ajungem sus si ne dam seama de ce zi superba am prins..se vedea totul incotro iti intorceai privirile.. Facem ceva poze, ne mai bucuram un pic si o luam inspre Omul.. Dupa ce urcam un pic, arunc o privire in spate si raman stana de piatra, nu-mi venea sa ma mai misc... Se vedea Craiul atat de clar, cu o cusma alba pe varful capului si coada infipta intr-o mare de nori superba...mare care se intindea linistita pana dincolo de Postavaru, din care nu i se vedea decat varful.. In fine, o dementa de peisaj si de vreme, caci nu batea vantul mai deloc - prima oara cand mi se intampla asa ceva pe munte, si anume sa nu bata vantul pe creasta.. Ajungem la Omu, trecem pe la George si pe la Altica(motanul), bagam ceva in noi si bem si un ceai, mai stam la o barfa mica cu George si o luam in jos.. George ne sfatuieste sa nu coboram pe Morarului, noi deja ne molesiseram de la caldura, asa ca o luam pe Cerbului.. Afara -14 grade, vant - ioc, si zapada numai buna de luat trante..caci nu coboram ca oamenii normali, ci o luam la fuga, ca doar avem in ce ne propti in caz ca..:).. Dupa ce dam de niste cunoscuti de pe la panou, ne reluam iarasi fuga copilareasca, si nici nu stim cand intram in padure... Pe acolo mai luam cateva trante, ca era cam inghetat solul si zapada mai putina, nu-i nimic, ne ridicam si o luam iar la fuga.. Dupa vreo 3 ore de la plecarea de la Omu ajungem in Busteni, caut un bancomat, bucurie ca am bani pe card, scot banii, ne luam biletele la personal, mai pierdem vreo juma de ora printr-o crama faina, si ne urcam in tren, dupa care coboram in bucale... Si cam atat.. Ce pot sa mai sper e ca o sa iasa pozele, caci fotografia de iarna e destul de delicata... Ture faine si voua, Mihai
Autor: Mihai Andrei
Înscris de: Mihai Andrei
Vizualizări: 9517, Ultima actualizare: Luni, 9 Dec 2002



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Comentariu
Fără foto Cătălin Hușanu, Marți, 10 Dec 2002, 9:06

S-a refacut cabana de la Malaiesti? Spune-mi si mie te rog cum arata caci sunt surprins. Este la fel de mare, la fel in design? Si ce pret, de la 25 la 100...
Multumesc!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii