Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Capcane toponimice

Bookmark and Share

Capcane toponimice

      Am recitit recent un pasaj din cartea lui Andrei Pandrea, pus pe lista Alpinet de Cătălin Olteanu, în martie 2004. Este extras din "Hoinar prin Bucegi", Ed. Tineretului, 1957 (pag. 81-83). Mai întâi reiau unele fraze din citat, apoi le comentez.

      "... în munți au pătruns... și hoarde năvălitoare tătare și cete de turci. Faptul este atestat... prin numirile... Cheile Tătarului Mare și ale Tătarului Mic, Valea Colții Tătarului și Peștera Tătarului, Piatra Turcului din apropierea Văii lui Carp și Mecetul Turcesc de la izvoarele apei Ialomiței".

      Eu cred că e vorba de toponime provenind din porecle. Cineva din partea Branului era supranumit Tătaru, de aici toponimele. Tot așa, Piatra Turcului ne poate aminti de un localnic. Cât despre Mecetul Turcesc, e clar că mai întâi trebuie să aflăm cine și de ce a fost "Rind" și cine și de ce "bou" (vezi explicațiile readuse pe lista Alpinet de Dinu Mititeanu, privind Valea Rindboilor din Munții Făgărașului).


      "Din timpuri incerte, au rămas în Bucegi o seamă de nume, date diferitelor locuri, prin care de mai multe ori vor fi trecut acei oameni pomeniți toponimic. Sunt astfel: Drumul Grănicerilor, din Strunga, Stânca lui Jilipeanu, din Coștila, Sapca lui Jilipeanu, dintre Valea Lăptici și Valea Trăsnetului și hornul lui Jilipeanu, din Valea Albă, aducând pururi aminte de cel care a fost vestitul "drumeț" Nicolae Jilipeanu din Bușteni; Colții și Plaiul lui Barbeș, dintre Valea Zgaburei și Valea Izvorul Dorului, Izvoarele Budurului, din Bătrâna, Stâna lui Burlacu, aflată odinioară, între 1830-1880, pe locul de azi al cabanei Colții și aparținând ciobanului Ion Afloarei, zis Ion Burlacu, deoarece nu s-a căsătorit decât spre bătrânețe, Valea lui Carp, de deasupra Sinaiei, Valea și Săritoarea lui Zangur, din Valea Seacă a Caraimanului, muntele Guțanul, purtând numele lui Moș Gheorghe Guțanul, Brâul lui Varsanufie și Piscul lui Epure, piscul lui Nicodim, Valea lui Lambă și Plaiul lui Lom, dinspre Bran, în Strunga, purtând numele atâtor oameni, astăzi de cele mai multe ori necunoscuți nouă. Apoi, sunt încă și alte locuri, unele amintind numele vreunor domnitori legendari ca: Podul lui Negru Vodă, din stânga Cheilor Zănoagei, în muntele Dichiu. Ori numele unor domnitori adevărați: Grota Mihnea Vodă și a lui Decebal, din Peștera Ialomiței și Scaunul Mariei Tereza, de lângă Vinclu. Alte locuri poartă numele vreunui erou din poveste, drag poporului nostru. Așa-i, de pildă, plaiul lui Păcală, de pe muntele Piatra Arsă. Afară de aceste denumiri, mai sunt și altele, date în cinstea unor neînfricați deschizători de drumuri în ale turismului modern în România. Așa sunt de exemplu drumurile ce poartă numele unor turiști înaintași ca: drumul lui Butmăloiu, drumul lui Friedrich Deubel, profesor german din Brașov și drumul lui Nestor Urechia. Cabana Omu purta odată numele lui Mihai Haret, iar Vârful Ocolit se mai numește și Piscul Bucura sau Vârful Bucurei Dumbravă, în amintirea acestei îndrăznețe femei. Unele denumiri toponimice întâlnite în acești munți ridică interesante probleme de filologie. Se pare că numele corect al masivului n-ar fi Bucegi, ci Buceci. În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune răspicat că mănăstirea a fost ridicată "la pustie sub muntele Buceciul". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca și locuitorii Branului de Jos, îi numesc cu toți în zilele noastre Bucegi. Apoi interesantă este etimologia Caraimanului. Aș îndrăzni să afirm că numele acestui nume înseamnă Conducătorul negru, sau Preotul negru, de la cuvintele turcești cara = negru și imam sau iman = conducător, preot. În apropierea culmii Doamnelor curge o apă ce se numește Valea Sugărilor. În românește ungurescul sugar înseamnă domn. Deci avem Muntele Doamnele si Valea Domnilor. Apoi numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de decauville, cu scop de exploatare forestieră. Muntele se afla "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. În fine, se pare că numele muntelui Coștila, căruia unii îi mai spun și Coștilele sau chiar
Goștilele ar veni de la goștină, străvechiul "jus montanum", birul pe oi. (Inițial, sub acest nume a fost cunoscut birul pe porci, dar el s-a extins și asupra oilor). Aici, pe acest munte, se strângeau în veacurile trecute biruri de la stâne și de-aici i s-a tras și numele."


      De ce să fie numele Caraiman de proveniență turcească? Cine să-i fi dus pe turci acolo? Si mai ales de ce să se facă apoi loby unei asemenea întâmplări? Si de ce ar fi învățat și acceptat localnicii, instantaneu, denumiri străine? Cam mare distanța de la tălmăcirea lui Vor der Bahn în Forban la păstrarea intactă a lui Caraiman...

      Iar Valea Sugărilor este un toponim lesne de înțeles, dar numai pentru cine trece pe vale, pe fundul ei și nu pe deasupra ei, pe versanții înalți, de unde ni se pare doar că vedem fundul. În realitate, talvegul este ascuns într-un lung canion, care împreună cu amontele în formă de pâlnie al văii avea/ are toate motivele să sugă, să ascundă zăpezile și apele. Așa că ce "sugar", ce domn?

      Si dacă Coștila provine de la goștină, nu ar fi explicabil ca toponimul Bucegi avea și forma Buceci?

      Unele cuvinte și felul în care sunt scrise ne pot da mari bătăi de cap, și mă gândesc acum la ce povestea domnul deputat Leonăchescu, care ajuns acum câțiva ani prin Mexic, a dat acolo de vorbe care desemnau părți ale corpului uman, identice în pronunție, scriere și înțeles cu ale noastre cuvinte. Adaug că francezii traduc pentru publicul lor ce cântă unii ciobani din Pirinei, pe când nouă vorbele viersurilor respective ne sunt în bună măsură de înțeles. Si, voi care sunteți la lucru prin nordul Spaniei, poate veți confirma că în Tara Bascilor multe cuvinte se pronunță și înseamnă același lucru ca și la noi...

Ică Giurgiu


Autor: Ică Giurgiu
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 11225, Ultima actualizare: Miercuri, 7 Sep 2005



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Cabana Zanoaga-Cabana Bolboci-Saua Lespezi-Cantonul Bratei

 

Comentariu
Doru-Călin Ciobanu Doru-Călin Ciobanu, Duminică, 6 Ian 2008, 18:24

Din păcate se perpetuează eroarea din ghidul regretatului E. Cristea cu privire la Fr. Deubel.
NU a fost profesor ci măcelar la început și apoi fabricant de mezeluri.
Pentru o biografie documentată vezi articolul "Potecile lui Deubel" în Bucegi volum 3:

http://iic.alpinet.org/iic/getissue.php? issue=06-08&vol=3

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii