Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - Paste la Piscu Negru

Bookmark and Share

Paste la Piscu Negru
Paste la Piscu Negru in Fagaras

 

Paste la Piscu Negru in Fagaras

Buna sa va fie inima dragi impatimiti ai muntelui, intr-o mai mare sau mai mica masura!

Am citit pe-aici jurnalele voastre de calatorie si... POC! mi-a venit o idee sa povestesc tuturor o mica experienta petrecuta in Munții Fagaras chiar de Sfintele Paști.

Ca orice adolescent din ziua de azi, si eu sunt un mare iubitor al internetului, asa ca am avut marea ocazie sa-l cunosc si eu pe "jupan" Ducu Gheorgiescu (pe care-l salut cu mult respect), cu care am vorbit pe prea-bine cunoscutul canal de pe Undernet (#alpinet), si care m-a convins sa merg pe Piscu Negru ,la o superba stana; de fapt a convins-o pe "surioara" mea mai mare - Luci , apoi ea m-a convins pe mine.

Pana aici cred ca nu vi se pare nimic legat de un "jurnal de calatorie", așadar sa purced a povesti "marelui public" ceea ce a fost...

In ziua de 14 aprilie 2001 eu si sora mea ne îmbarcam intr-unul dintre compartimentele unui tren accelerat care avea sa ne duca la Pitești. De la gara, cu rucsacele pline si grele am luat un autobuz pana in mica localitate Bascov, de unde urma sa luam un microbuz cu destinația Curtea de Argeș - locul de intalnire cu "boier" Ducu si cu soția acestuia- Diana.

La ora stabilita prin telefon au venit cei doi cu masina care urma sa ne duca pe toți (patru) la poalele muntelui Piscul Negru, unde am si ajuns după ce am trecut pe lângă lacul de acumulare Vidraru. Pe tot parcursul drumului distinsul ghid , domnul Ducu, ne spunea (mie si lu' sor-mea) toate vârfurile ,tot ceea ce știa el despre munții si ele ce vedeam ,lucruri care mie mi-au fost greu sa le țin minte pe toate, fiind prea multe. ( Ghitu, Albina, Lezpezi ...hmmm, parca imi suna cunoscut).

Ajunși la poalele muntelui am coborât din mașina si... am tras in piept un aer tare si curat de munte. Ne-am luat rucsacii, "soricii"(cum le spune Ducu saltelelor izolante de izopren) si am început urcușul. Chiar la poale am traversat un mic raulet de munte apoi am dat piept cu.. stimatul domn MUNTE. Pentru niste începători ca noi (eu si sor-mea) primele cinci minute ni s-au părut interminabile, după ce ne-am obișnuit noi cu muntele (cel puțin eu mă cam obișnuisem), era chiar plăcut de mers prin superba pădure, mai ales ca era "bântuita" de razele soarelui si plina de frumuseți; am avut de trecut inca doua paraiase din care chiar am băut apa rece si extraordinar de pura, fara tot felul de cloruri si cine mai știe ce este in apa de la oraș. Bun...intr-un târziu ,pe la ora 19:10 ,dupa o ora juma' de mers am ajuns la stana unde aveam sa stabilim "cartierul general" .

Unul dintre superbele evenimente care au avut loc si care m-a impresionat enorm pe mine a fost faptul ca am vazut capre negre...superbe! care pasteau tăcute pe partea opusa stanei (pe Fatza Piscului, daca nu ma insel); ceea ce a fost si mai si, a fost ca nu erau 2-3-5 capre negre, ci era o întreaga turma - eu unul am numărat pana la 45( da, patruzeci si cinci!!) si nu am reușit sa le țin numărul. Ducu spunea ca am avut un enorm noroc sa vedem asemenea minunatzie (ditamai turma) asa, din prima noastră escapada montana.

Mai târziu ,cam in vreo doua ore a început sa ningă. La început cu fulgi mari, superbi, apoi cu fulguti mai mici dar tot superbi si deși .In jurul focului "am băgat la matz"( expresie împrumutata de la Ducu Mulțumesc omule) ,am spus câteva bancuri iar pe la miez de noapte am tras catre sacii de dormit...

Cum afara ningea iar stana fusese nelocuita de ciobani peste iarna ,era foarte liniște, ceva ce nici la mine la tara, la bunici , nu experimentasem. Poate sunteți nelamuriti. Stana de la Piscu Negru e o clădire construita din lemn, cu trei încăperi: una mai mare in care ne-am si instalat si doua mai micuțe. O clădire mititica si foarte frumoasa in comparație cu blocurile reci si neprimitoare ale orașelor.

In noaptea aceea a nins continuu ca si a doua zi de altfel. In cea de-a II-a zi ,de dimineața am ieșit afara si am văzut zăpada superba, mai multa decât am văzut in ultimii 2-3 ani la un loc in inima Olteniei.

Deși zăpada era mai mult decât minunata, am fost un pic supărat pentru ca ne-a cam stricat planurile din acea zi. Ducu avea de gand sa urcam pana pe varful muntelui de unde urma sa vedem Varful Negoiu ,Ghitu si orasul Curtea de Argeș ,iar daca am fi avut noroc chiar mai departe, dar , nu a fost sa fie. Am sa le vad data viitoare cand o sa mai merg la munte, daca Ducu o sa mai vrea sa ne mai fie ghid.

In acea zi (duminica, de Paști) ne-a arătat Ducu fenomenul "white out" (din cate am inteles eu e o iluzie optica in care nu se mai distinge limita dintre cer si pamant) , un alb unitar, dar si periculos care a adus multe probleme impatimitilor muntzomani.

Tot in asta zi, ca sa treaca timpul , am facut frigarui pe lemn de brad, o.. delicatesa , ce mai!! Mulțumim maestre!

Câteva bancuri , câteva aventuri ale ghidului nostru din Sudul Fagarasului, pe care cred ca-l stie ca pe propriul lui buzunar, povestiri si o tentativa de a urca un pic mai sus , spre varf( eșuata datorita ninsorii abundente) au făcut sa mai treaca timpul si sa mai uitam de frigul ce se lăsase, si unde mai pui ca nici nu ne-am plictisit prea tare.

La ora 10 seara deja am tras ca trenul la depou, băgându-ne in sacii de dormit asezati pe niste "paturi" de scândura ("priciuri") deja construite de ciobanii plecați.

Luni dimineața trebuia sa coboram si sa mergem acasă. Spre uimirea mea ,si cred ca si a celorlalți, afara nu mai ningea iar soarele sclipea superb pe omătul neatins ce te orbea cu albul lui pur. La ora 9 si câteva minute am pornit la pas coborarea, care, sincer, mie mi s-a parut mai grea decat urcusul. Eu am luat trei cazaturi zdravene pe zapada afanata si moale , am trecut din nou cele doua paraiase care acum aveau si frumosi tzurtzuri ca de cleștar.

Am ajuns la masina si am facut cale-ntoarsa spre Curtea de Arges ,facand un popas un pic mai jos de Vidraru pentru "realimentare" ( a stomacului). In Arges magnoliile erau in plina floare si orasul mirosea superb ,a nou, a primavara ..

Ducu ne-a lasat in fatza Curtii Domnești de unde am luat un microbuz catre Pitești. A urmat trenul spre Craiova si apoi ... raportul si povestirile pentru parinti si alti cunoscuți care știau ca am fost la munte.

Ei, lume... lume, mai ești treaza? Nu ai adormit inca?? :)

Așa am petrecut eu Sfintele Paști, la aproape 1600 m altitudine , cu un om extraordinar, Ducu, soția sa, Diana( Sarut mana Doamna draga) si cu sora mea.

Daca v-a plăcut aceasta povestioara mă bucur, iar daca nu v-a plăcut...Duceți-va fraților si voi la Piscu Negru ca merita! Sau cel puțin vizitați Fagrasul , partea sudica, mai puțin văzuta si poate de o mie de ori mai frumoasa decât Nordica.

 

P.S. Țin sa mulțumesc "finantzorilor" mei ( SC MAMA si SC TATA), care m-au ajutat material, stimatului ghid si adevărat amic(si sper prieten) Ducu Gheorghiescu si surorii mele.

Author: George-Dan Pavel (Geordan)
Uploaded by: Luci Elena .
Views: 9278, Last update: Mon, Apr 23, 2001



Links to the Mountain Guide:
Muntii FAGARASULUI  
Comment
Fără foto Lucian Mureșan, Mon, Jul 30, 2001, 5:16 am

Deosebit umorul ... mi-am trecut pe lista zona, sper sa ajung odata pe acolo !

Comments for this article
Login or register to comment